Premiul Nobel pentru Literatură 2012 i-a fost acordat scriitorului chinez Mo Yan, a anunţat joi, la Stockholm, Academia suedeză, citată de AFP.
Mo Yan, 'cu un realism halucinant, amestecă mit, istorie şi actualitate', a spus Academia.
Scriitorul chinez Mo Yan s-a declarat "fericit" pentru faptul că lui i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură 2012 şi a promis că "va continua să investească" în scrierile sale, într-o primă reacţie după anunţul Academiei suedeze, informează Xinhua şi AFP.
"Am fost foarte fericit când am aflat că mi-a fost decernat acest premiu", a declarat scriitorul chinez în vârstă de 57 ani. "Mă voi concentra asupra creării de noi romane. Doresc să continuu să investesc în acest domeniu pentru a mulţumi întreaga lume", a continuat Mo Yan.
Contactat în satul său natal Gaomi, în provincia Shandong, romancierul, pe numele său adevărat Guan Moye, şi-a exprimat încrederea că nu este un caz singular în China. Această ţară "dispune de numeroşi scriitori foarte talentaţi, iar produsul artei lor briliante merită să fie cunoscut la nivelul întregii lumi", a declarat cu modestie Mo Yang.
Mo Yan /"nu vorbi", în traducere din limba chienză n.r./ s-a născut într-o familie de ţărani din Gaomi şi numele său a devenit cunoscut la sfârşitul anilor '80. El a publicat mai multe romane, între care Red Sorghum, care a şi fost ecranizat, notează Xinhua.
Evenimentul a fost salutat la nivelul întregii ţări şi nu numai, atât în mediile cultural-artistice, cât şi în rândul internauţilor chinezi. În această săptămână, a crescut semnificativ numărul romanelor lui Mo Yang vândute online.
Atribuirea înaltei distincţii unui scriitor din China este "un fericit eveniment pentru literatura chineză", a apreciat He Jianming, vicepreşedinte al Asociaţiei scriitorilor chinezi.
La rândul său, Ziarul Poporului, organ oficial al Partidului Comunist Chinez, a transmis "felicitări" lui Mo Yan, primul scriitor chinez care obţine Premiul Nobel pentru Literatură. "Chinezii aşteaptă de mulţi ani să primească un Premiu Nobel, în special unul pentru literatură", a declarat la Beijing Sylvie Gentil, traducătoare, unul din primii traducători ai scriitorului chinez. Chinezii aşteptau de mult acest lucru: decernarea Premiului Nobel pentru Literatură 2000 lui Gao Xingjian, un scriitor de origine chineză care s-a stabilit în Franţa primind cetăţenie franceză, a reprezentat o serioasă ofensă pentru China, conform aceleiaşi surse.
Contactat de AFP, Vincent Hein, scriitor francez cu domiciliul în China, s-a declarat "bucuros" şi a subliniat că romanele lui Mo Yan sunt cele care l-au convins să vină în China.
"Mă voi cufunda în cărţile dumneavoastră. Este o mândrie pentru oamenii din Shandong", scrie pe blogul său unul din internauţii chinezi.
AFP reaminteşte că Premiul Nobel pentru Pace 2010 a fost desemnat disidentului chinez Liu Xiabao, care în 2009 a fost condamnat la 11 ani închisoare pentru "subversiune" în calitate de cosemnatar al "Cartei 08", care militează pentru democratizarea ţării.
POVESTEA LUI MO YAN
Câştigătorul premiului Nobel pentru Literatură la ediţia din acest an, scriitorul chinez Mo Yan, are numele real de Guan Moye, iar pseudonimul său înseamnă 'nu vorbi'. El explică alegerea acestui pseudonim prin faptul că era cunoscut pentru modul său direct de a vorbi şi dorea astfel să-şi atragă singur atenţia că nu e bine să vorbească prea mult, relatează agenţia EFE într-un comentariu.
În lucrările scrise s-a ataşat de teritoriul ţării sale. Mo a optat să recreeze lumea rurală, cum este cea din Gaomi, localitatea din provincia Shangdong unde s-a născut, ancorată în timp şi presărată cu realismul magic inspirat de columbianul Gabriel Garcia Marquez, cu umanismul americanului William Faulkner sau cu satira lui Lu Xun (părintele literaturii chineze moderne), acestea fiind unele din influenţele majore remarcate în opera sa. Atunci când descrie în cărţile sale o scenă de sex sau de tortură, distrugerile provocate de război sau de o beţie, Mo Yan o face în mod pitoresc, în stilul francezului Francois Rablais.
Scriitorul chinez Ma Jian şi alţii l-au criticat pentru că nu a apărat alţi scriitori şi intelectuali chinezi care au fost persecutaţi. Dar este foarte apreciat în ţara sa, fiind unul dintre scriitorii chinezi cei mai cunoscuţi şi mai traduşi, deşi uneori operele sale au fost cenzurate. Astfel, romanul 'Sâni mari şi şolduri late' (Fengun feitun), scris în anul 1995, a provocat o polemică în China din cauza conţinutului său sexual, armata chineză obligându-l să scrie o autocritică şi în final a trebuit să-l retragă, deşi el însuşi îl consideră cea mai reuşită operă a sa.
Laureatul premiul Nobel afirmă că nu l-a preocupat niciodată cenzura atunci când s-a decis asupra conţinutului romanelor. 'În orice ţară există anumite restricţii pentru scris', spunea el în anul 2010 revistei Time, admiţând că aceste limite ar putea fi şi un avantaj pentru că îl obligă pe autor 'să respecte estetica literaturii'.
Versatil şi prolific, a scris romanul 'Oboseală de viaţă, oboseală de moarte' (Shensi pilao) în numai 43 de zile. Romanul istorico-romantic 'Sorgul Roşu', scris în anul 1987, este cel care i-a adus celebritatea. Doi ani mai târziu scria 'Cântecele usturoiului din Paradis' (Tiantang suantai zhi ge).
Născut în anul 1955 într-o familie de agricultori, Mo Yan şi-a abandonat studiile în clasa cincea din cauza Revoluţiei Culturale, perioadă în care elanul intelectual era privit cu suspiciune. În timpul adolescenţei şi al primei sale tinereţi a muncit în agricultură şi într-o fabrică. În anul 1976 s-a înrolat în armata chineză. A început să scrie în anul 1981, iar în anul 1984 a intrat la Academia de Arte a Armatei. În anul 1997 renunţă la cariera militară şi se angajează ca editor la un ziar, dar continuă să scrie cărţi, noile apariţii fiind 'Pedeapsa lemnului de santal' (Tanxiang xing) în anul 2001 şi 'Broasca' (Wa) în anul 2009.
În ultimele zile au început să circule în China zvonuri legate de o posibilă acordare a premiului Nobel unui scriitor din această ţară, cum s-a întâmplat în anul 2000 cu Gao Xijian, dar acesta din urmă trăia atunci în Franţa şi avea cetăţenia franceză. Urmând sfatul pe care şi l-a dat singur prin pseudonimul ales, Mo a preferat să tacă în ultimele zile.