Producătorii de bere din România solicită revenirea accizei la bere la nivelul minim european

Producătorii de bere din România solicită un tratament nediscriminatoriu aplicat băuturilor fermentate, printre care se regăsesc berea și vinul, și cer revenirea accizei la bere la nivelul minim european, de 3,3 lei/hl/grad Plato, a declarat, joi, pentru AGERPRES, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu.

Potrivit acestuia, la vin, care face parte din aceeași categorie a băuturilor fermentate, acciza este zero, în timp ce la bere se plătește acciză, care nu este nici măcar la nivelul minim.

"Ideea este că la vin aplicăm nivelul minim al accizei, care este zero euro pe hectolitru de produs finit, iar la bere nu mai suntem la nivelul minim, ci la un nivel mai mare. De anul viitor, orice indexare cu inflația, la bere va crește (acciza — n. r.), iar la vin va rămâne zero. De asta spunem că nu este echitabil. Odată că măsura de creștere a accizei nu a adus veniturile scontate: ai înregistrat mai puțin în valoare și ca număr de angajați și acum ai și un tratament discriminatoriu față de o altă băutură fermentată. Eu nu spun să moară și capra vecinului, dar trebuie să ne raportăm acolo. Altfel, crescând acciza la bere constant, va migra consumul către băuturile nefiscalizate, pentru că România are o particularitate: să fie foarte bogată în producții în casă și omul își produce un pic de vin, un pic de țuică, iar berea, care nu are evaziune fiscală, devine mai scumpă. Atunci, omul spune: ‘‘Nu îmi mai iau bere, ci mă duc la vecinul, să îmi iau ceva’‘", a explicat Bratu.

El a precizat că au fost discuții cu autoritățile de resort pe tema scăderii accizei, exprimându-și speranța că Executivul va decide în acest sens.

"Argumentele noastre sunt cunoscute autorităților. Realitățile sectorului berii au fost prezentate, pentru că din februarie 2013, de când am avut această creștere a accizei peste noapte, noi am tot prezentat realitățile și studiile noastre realizate de companii prestigioase tuturor factorilor de decizie. Din păcate, în România, este foarte ușor să crești ceva, respectiv o taxă, și este dificil să o aduci la valoarea respectivă. Noi avem speranța și convingerea că, printr-un dialog și cu argumente solide și irefutabile, ca ale noastre, Guvernul va decide, sperăm cât de curând, la nivelul minim de acciză’‘‘‘, a spus reprezentantul producătorilor de bere.

Prezent la un eveniment dedicat sectorului berii, Constantin Bratu a subliniat că acciza la bere crescută cu 16%, aplicată din ianuarie 2013, a fost factorul principal care a determinat scăderea cu 10% a pieței berii în anul respectiv, fapt care a potențat efectul vremii nefavorabile. Berarii doresc reducerea accizei la 3,3 lei/hl/grad Plato comparativ cu 3,9 lei/hl/grad Plato. În acest sens, Asociația Berarii României a inițiat o petiție online în sprijinul scăderii accizei.

"În 2013, România și-a pierdut dreptul de a mai rămâne la minimul european ca nivel minim de acciză la bere și aceasta a crescut cu 16%, în condițiile în care mediul economic la acea vreme nu era unul foarte favorabil. Ca urmare, în 2013, consumul de bere a scăzut cu 10%, o scădere destul de importantă. Noi dorim să revenim la nivelul minim de acciză pentru că este corelat cu încrederea pe care noi, consumatorii, o avem în economia noastră și sperăm ca acest nivel minim european să readucă sectorul berii într-o poziție în care veniturile, prin valoarea adăugată brută, prin veniturile colectate de statul român, să fie la niveluri acceptabile cu anii anteriori, atunci când am reușit. Sperăm să vă alăturați campaniei noastre. Se numește ‘‘Salvează berea’‘ ", a spus Bratu.

Șeful Asociației a arătat că România produce aproximativ 4,5% din berea fabricată în Europa. Din punct de vedere al fiscalității, al taxelor, acciza colectată de statul român de la categoria bere reprezintă peste 60% din totalul accizelor provenite din piața băuturilor alcoolice.

"Aproape jumătate din prețul unei beri plătite pe teritoriul României ajunge la buget prin diverse taxe", a precizat acesta.

De asemenea, în 2013, s-au pierdut 7.000 de locuri de muncă, în urma creșterii accizei. Dacă în 2012 existau 76.700 de locuri muncă pe total efect direct și indirect indus în economie, în 2013 s-au pierdut 7.000 de locuri de muncă: 200 de locuri la producători, aproape 5-6 mii de locuri de muncă în industria ospitalității, o industrie care oricum se confruntă cu dificultăți de angajare, unde sunt angajați tineri și persoane cu o pregătire mai slabă.

Pe plan european, România este situată pe locul 5 ca număr de locuri de muncă directe create de sectorul berii, cu 5.700 de joburi doar în fabricile de bere.

"Nivelul accizei în România la bere este situat peste pragul de suportabilitate pe care consumatorii și-l pot permite în acest moment. România, la nivelul anului 2013, era mult deasupra celorlalte țări care contează în sectorul berii la nivel european. În topul țărilor europene realizat în funcție de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare România se află cu 13 locuri în fața Germaniei. Nu e un lucru bun, pentru că, din punct de vedere al corelației cu puterea de cumpărare, acciza pe care o plătim pentru fiecare pahar de bere suntem cu 13 poziții înaintea Germaniei și cu trei poziții față de Cehia. Din punct de vedere al numărului de minute pe care un român trebuie să le muncească pentru a cumpăra un litru de bere, acestuia îi trebuie circa 20 de minute, față de un german, care trebuie să lucreze în jur de 5-7 minute", a explicat Constantin Bratu.

În urma creșterii accizei, statul român a pierdut și din veniturile directe și indirecte generate de acest sector, astfel că s-au încasat cu 30 de milioane de euro mai puțin din sectorul berii.

"Chiar și în aceste condiții, sectorul berii din România a generat la nivelul lui 2013 o valoare adăugată brută de peste 500 de milioane de euro. Prin faptul că sectorul berii este extrem de bine integrat în economia din România, nu suntem singurii afectați de această măsură. Astfel, industria sectorului de turism, sectorul HORECA au fost cei mai afectați de această măsură, iar valoarea adăugată brută pentru acest sector a scăzut de la 172 milioane de euro la 138 milioane de euro", a încheiat șeful Asociației Berarii Românie.