Republica Moldova tot mai aproape de Uniunea Europeană

Aşa cum se cunoaşte, anul acesta, pe 31 august, s-a sărbătorit, pentru prima dată în mod oficial, Ziua Limbii Române, pe ambele maluri ale Prutului. În suita de manifestări prilejuite de acest eveniment important, un loc bine conturat l-a avut dezvelirea monumentului poetului Grigore Vieru. Momentul a fost marcat de prezenţa, la Cimitirul Central din Chişinău, a numeroşi oameni politici, academicieni, a reprezentantului guvernului României – ministrul delegat pentru românii de pretutindeni , Cristian David -, a ambasadorului României în Republica  Moldova, Marius Lazurca, precum şi a unui public numeros. În discursurile din cadrul ceremoniei, s-a subliniat că poetul Grigore Vieru a fost un veritabil port - drapel al luptei pentru păstrarea limbii române în Republica Moldova, continuând să influenţeze, prin creaţia sa, starea de spirit a cetăţenilor acestei ţări.

      Un alt eveniment semnificativ, desfăşurat cu ocazia Zilei Limbii Române, l-a reprezentat inaugurarea conferinţei internaţionale :,, Limba Română – limbă a integrării europene”, organizat  în cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, la care au participat ministrul delegat pentru românii de pretutindeni din guvernul României, Cristian David, Gheorghe Duca, ministrul culturii al Republicii Moldova, Monica Babuc, vicepreşedinte al Academiei Române, academicianul Marius Sala, ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, directorul ICR, filiala Chişinău, Valeriu Matei, membrii ai Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, profesori, scriitori, istorici. Vorbitorii au subliniat faptul că limba reprezintă elementul primordial de coeziune, conferind totodată sentimentul apartenenţei la o conştiinţă şi un trecut istoric comune.

     Semnificative sunt şi tematicile propuse spre dezbatere în cadrul conferinţei de către academicieni din România şi Republica Moldova: de la prezentarea academicianului Eugen Simion - ,, Limba şi literatura română în contextul integrării europene”-, la cea a profesorului de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Vasile Bahnaru - ,,Cunoaşterea limbii române ca factor al integrării sociale şi europene” -, până la expunerea profesorului Gheorghe Popa de la Universitatea de Stat din Bălţi - ,, Limba română în contextul glotic european”. Acestea denotă un interes profund al intelectualităţii din Republica Moldova faţă  de procesul integrării europene, precum şi în ceea ce priveşte patrimoniul lingvistic şi cultural cu care Republica Moldova se va integra în marea familie europeană.  Mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu, transmis tuturor românilor cu ocazia Zilei Limbii Române – în care s-a arătat că limba este cel mai important şi valoros element al identităţii naţionale -, s-a adresat implicit şi cetăţenilor Republicii Moldova, care păstrează şi cultivă în familiile şi  comunităţile lor limba română.

    Observăm că la nivelul discursului public din Republica Moldova – şi aici intelectualitatea îşi are locul ei binemeritat – s-a cristalizat tot mai clar conştiinţa apartenenţei acestei ţări la familia europeană. De remarcat semnificaţia acestei sărbători a Zilei Limbii Române din perspectiva parcursului european al Republicii Moldova.

   Important este, de asemenea, că în eforturile privind integrarea europeană, Republica Moldova nu a fost, nu este şi nu va fi singură, având în România un susţinător constant şi activ.  Preşedintele României, Traian Băsescu, a subliniat recent semnificaţia Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Moldova, precum şi importanţa ,, angajamentului deplin” pe drumul integrării europene a acestei ţări. Traian Băsescu a mai transmis că România susţine ,, activ” opţiunea europeană a Republicii Moldova, asigurându-i pe oficialii de la Chişinău de sprijinul ,, ferm, total şi necondiţionat” al României în această direcţie.

      Progresele Republicii Moldova pe calea europeană sunt semnificative:  de la Acordul de Parteneriat şi Cooperare RM-UE, din 1994, la includerea RM în Politica Europeană de Vecinătate, în 2003, deschiderea Biroului Comisiei Europene la Chişinău, în 2005, la includerea RM în Parteneriatul Estic, în 2009.  Anul acesta, în noiembrie, la summit –ul de la Vilnius, se va trece la o nouă etapă în relaţia UE-RM.

     Dincolo de aceste demersuri diplomatice, de discursurile pro-europene ale politicienilor de la Chişinău, de dezbaterile savante ale academicienilor din cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, mai important ni se pare faptul că dorinţa de integrare europeană este tot mai bine conturată în conştiinţa publică, asumată tot mai categoric de către cetăţenii acestei ţări. Acest lucru ne face să afirmăm că Republica Moldova este tot mai aproape de Uniunea Europeană.

Antoniu Martin