În apărarea statului de drept

   În 17.03.2014, Ministerul Afacerilor Interne a emis un comunicat de presă în care se arată că patru cetăţeni maghiari au primit interdicţie de a intra pe teritoriul României, timp de un an de zile. Este vorba despre Zsolt Tyirityan, membru al organizaţiei extremiste maghiare ,, Oastea Haiducilor”, Gyorgy Gyula Zagyva, membru Jobbik, Szavay Istvan, membru Jobbik şi deputat în Parlamentul Ungariei, precum şi Mkola Bela, membru al ,, Gărzii Maghiare”. Aşa cum se arată în comunicatul respectiv, în urma evaluărilor riscurilor la adresa ordinii publice şi securităţii naţionale efectuate de către autorităţile române în drept, a fost instituită măsura respectivă. Important de subliniat este faptul că această măsură este conformă cu legislaţia în vigoare atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar, având un caracter preventiv, în vederea preîntâmpinării ,, producerii unor evenimente de natură să afecteze ordinea publică şi securitatea naţională”.

    Într-o Europă Unită şi consolidată - aşa cum o dorim cu toţii -, valorile multiculturale, toleranţa, civilitatea, convieţuirea trebuie să primeze în faţa oricăror provocări extremiste, de sorginte etnică.  Din această perspectivă , specularea electorală sau în alte scopuri, a discursului de tip etnicist este total contraproductivă.

    Inflamarea discursului de tip etnic, aşa cum am observat în ultima perioadă de timp, este de natură să afecteze atmosfera de convieţuire existentă în societatea românească. Recentele declaraţii cu caracter extremist şi separatist făcute de către unii lideri ai unor organizaţii extremiste maghiare în contextul unei manifestări desfăşurate la Târgu Mureş, se circumscriu fără echivoc unei atitudini menite să pericliteze normele statului de drept român.

    Reamintim că în acest context, în 14 martie 2014, Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că a demarat demersuri în vederea declarării ca indezirabili pe teritoriul României a unor membri ai grupărilor extremiste maghiare Jobbik, Noua Gardă Maghiară, Oastea Haiducilor şi Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate. Aşa cum au afirmat unii reprezentanţi ai statului român, comportamentele cu caracter extremist pot să lezeze libertatea cetăţeanului, democraţia şi ordinea statului de drept. Acest lucru nu trebuie să se întâmple într-un stat european cum este România.

   Tot în contextul măsurilor întreprinse de  instituţiile abilitate ale statului român, menţionăm demersul Serviciului Român de Informaţii, care a solicitat justiţiei  declararea ca indezirabil a liderului Noii Gărzi Maghiare, Mikola Bela, apreciindu-se că acesta pune în pericol ordinea constituţională din ţara noastră.

   Constatăm reacţia fermă şi neechivocă a autorităţilor române în faţa încălcărilor normelor statului de drept. Din această perspectivă, putem considera că instituţiile abilitate să asigure ordinea publică  şi securitatea naţională au avut o atitudine salutară, conferind cetăţenilor sentimentul că valorile democraţiei şi statului de drept  stipulate în constituţie sunt garantate.

Antoniu Martin