Astronomii au detectat vapori de apă în atmosfera unei planete îndepărtate

Astronomii au detectat vapori de apă şi monoxid de carbon în atmosfera unei planete aflate la 130 de ani-lumină de Terra. Cu toate acestea, planeta cunoscută sub numele HR8799c nu prezintă urme de metan, un gaz ce poate indica prezenţa formelor de viaţă, au anunţat cercetătorii.

Analiza a fost efectuată folosind cele mai precise măsurători atmosferice efectuate vreodată asupra unei planete aflate în afara sistemului nostru solar. Nivelul gazelor oferă indicii despre cum s-a format această planetă, dintr-o aglomerare de cristale de gheaţă acum câteva zeci de milioane de ani.

Începând cu acum două decenii, astronomii au detectat peste 1.000 de planete în afara sistemului nostru solar. HR8799c este imensă – având de şapte ori masa celei mai mari planete din sistemul solar, Jupiter. HR8799c orbitează o stea ce găzduieşte cel puţin alte trei planete.

Pentru a putea efectua analiza, cercetătorii au studiat planeta cu ajutorul unui telescop de la Observatorul Keck din Hawaii şi cu ajutorul unui instrument intitulat Osiris ce permite înregistrarea luminii în infraroşu. Având o vechime de doar 30 de milioane de ani, planeta este tânără, fierbinte şi uşor de zărit în spectrul infraroşu.

Printr-o analiză detaliată a luminii planetei, echipa de cercetători a identificat „amprentele chimice” ale moleculelor din atmosferă, ce absorb diferite lungimi de undă diferite din spectrul infraroşu. Specialiştii au identificat cantităţi semnificative de vapori de apă şi de monoxid de carbon, însă nicio urmă de metan, conform unui raport publicat în jurnalul Science. Prezenţa metanului poate fi un semn de viaţă, deoarece pe Terra numeroase organisme vii îl eliberează în atmosferă.

Prezenţa vaporilor de apă în atmosferă nu înseamnă că planeta poate găzdui forme de viaţă, anunţă oamenii de ştiinţă. „Deşi vedem apă, nu ne aşteptăm să existe vreo şansă ca această planetă să găzduiască viaţă. Nu are o suprafaţă solidă şi este foarte fierbinte”, a explicat Quinn Konopacky de la Universitatea Toronto. Temperatura de la suprafaţa acestei planete depăşeşte valoarea de 1.000 de grade Celsius.

Noile măsurători clarifică modul în care a apărut această planetă. Atmosfera sa prezintă o rată mare între carbon şi oxigen, ceea ce sugerează că s-a format printr-un proces în cadrul căruia cristalele de gheaţă se condensează din discul de material ce înconjoară steaua.

„Aceste cristale de gheaţă s-au unit pentru a forma bucăţi de gheaţă mai mari, cu un diametru de câţiva kilometri, care s-au ciocnit şi au construit nucleul planetei”, a explicat Konopacky. „Atmosfera s-a format mai târziu, din gazul pe care planeta l-a atras după ce a devenit suficient de mare”, a mai explicat specialistul. Experţii cred că planetele din sistemul nostru solar s-au format în acelaşi fel. Acum, oamenii de ştiinţă intenţionează să analizeze atmosferele celorlalte planete gigantice care orbitează aceeaşi stea.

Astronomii speră ca în viitor să studieze şi atmosferele planetelor mici şi solide, similare Pământului, însă acestea tind să fie mici şi apropiate de stelele lor, astfel că lumina provenită de la ele este prea slabă pentru a putea fi detectată de telescoape. Cercetătorii cred că este nevoie de câteva decenii până când vom obţine tehnologia necesară pentru a efectua aceste măsurători.

„Dacă doreşti să studiezi o planetă similară Terrei, ai nevoie de o navetă spaţială concepută în acest scop”, afirmă Bruce Macintosh, cercetător la Lawrence Livermore National Laboratory şi coautor al acestei cercetări.