Marte a avut o atmosferă bogată în oxigen cu mai bine de un miliard de ani înaintea Terrei

Planeta Marte a avut o atmosferă bogată în oxigen în urmă cu patru miliarde de ani, cu peste 1 miliard de ani înainte ca atmosfera Terrei să devină la rândul ei bogată în acest gaz.

 Analiza meteoriţilor marţieni căzuţi pe Terra şi a rocilor cercetate de roverul Spirit trimis de NASA pe Marte sugerează faptul că oxigenul a existat la suprafaţa planetei roşii în urmă cu circa 4 miliarde de ani.

Pe Terra, oxigenul a început să se acumuleze în cantităţi importante în atmosferă abia după 1 miliard de ani.

Oamenii de ştiinţă au comparat structura meteoriţilor marţieni căzuţi pe Terra cu datele transmise de roverul Spirit trimis de NASA pe Marte.

Diferenţele dintre compoziţiile acestor roci pot fi cel mai bine explicate prin abundenţa oxigenului în istoria timpurie a planetei Marte.

Roverul Spirit explora în acel moment o regiune străveche de pe Marte, în care există roci vechi de cel puţin 3,7 miliarde de ani.

Acele roci prezintă urme ale unei expuneri timpurii la acţiunea oxigenului, înainte de a fi "reciclate" - rocile au fost atrase la adâncimi mici în zone din interiorul planetei Marte şi aruncate apoi din nou la exterior prin erupţii vulcanice.

Pe de altă parte, meteoriţii marţieni de origine vulcanică provin din straturi mai adânci ale planetei şi au fost mai puţin afectaţi de acţiunea oxigenului.

Meteoriţii marţieni au ajuns pe Terra după ce au fost expulzaţi în spaţiu în urma unor erupţii uriaşe sau în urma coliziunii cu Marte a unor corpuri cereşti.

Acest studiu, publicat în revista Nature, prezintă implicaţii foarte importante în legătură cu posibila existenţă a vieţii pe Marte.

Pe Terra, atmosfera a fost completată treptat cu oxigenul eliberat prin fotosinteza microbilor. Acest fenomen a fost denumit de oamenii de ştiinţă Marele eveniment de oxigenare.

În schimb, legătura dintre oxigen şi viaţa pe Marte este mai puţin certă. Oxigenul ar fi putut fi produs pe cale biologică, dar şi prin reacţii chimice produse în atmosfera marţiană.

"Întrucât procesul de oxigenare este acela care oferă planetei Marte culoarea ei distinctivă, este foarte probabil ca Marte, planeta roşie, să fi fost umedă, caldă şi oxidată cu miliarde de ani înainte ca atmosfera de pe Terra să devină bogată în oxigen", a explicat Bernard Wood, profesor la Universitatea Oxford, coordonatorul studiului.

În luna mai, oamenii de ştiinţă americani au anunţat că au descoperit pietre rotunde pe Marte, care dovedesc faptul că un râu a curs în trecut pe această planetă, confirmând astfel teoria potrivit căreia Marte a prezentat în trecutul ei condiţiile necesare pentru întreţinerea vieţii.

Acele pietre rotunde au fost descoperite de roverul Curiosity, trimis de NASA pe Marte în august 2012. Descoperirea a fost publicată în revista Science. Pietrele rotunde se formează atunci când ele sunt transportate de un curs de apă pe distanţe lungi.

În urmă cu opt zile, savanţii de la NASA au anunţat că au descoperit dovezi ale faptului că apa de pe Marte era suficient de bună pentru a fi potabilă. Descoperirea a fost făcută de Opportunity, un alt rover trimis de NASA pe planeta roşie.

Situl Chactun este unul dintre cele 80 de situri detectate cu ajutorul Proiectului de recunoaştere arheologică din sud-estul Mexicului, lansat în anul 1996.