Vladimir Putin critică 'agresivitatea americană' și 'abandonarea suveranității' de către țările europene

Situația din Ucraina, vânzarea de elicoptere Mistral și 'imperialismul american' sunt dosarele speciale abordate de președintele rus în timpul unui interviu realizat de postul de televiziune TF1 și cel de radio Europe1, interviu difuzat miercuri seara, relatează cotidianul francez Les Echos.

Vladimir Putin a vorbit mult despre criza ucraineană, precum și despre prioritățile sale politice, în interviul realizat miercuri, la Soci, de jurnaliștii francezi Jean Pierre Elkabbach și Gilles Bouleau, primul interviu acordat unor jurnaliști occidentali de la începutul crizei ucrainene.

Fiind primul președinte rus care participă la festivitățile de comemorare a evenimentelor din 6 iunie 1944, Putin a subliniat participarea importantă, chiar decisivă, a armatei sovietice la victoria împotriva fascismului, revenind, cu această ocazie, asupra destrămării Uniunii Sovietice, eveniment pe care l-a calificat drept 'cea mai mare catastrofă geografică a secolului XX' și mai ales drept 'o catastrofă umanitară', în condițiile în care '25 de milioane de etnici ruși s-au pomenit de pe o zi pe alta în țări străine'.

Întrebat despre proiectele sale geostrategice actuale, Putin a dezmințit orice expansionism, orice intenție de reconstrucție imperialistă sau susținere a naționalismului rus.

Abordând problema crizei ucrainene, liderul rus a calificat înlăturarea lui Viktor Ianukovici, după revolta din Euromaidan, drept 'lovitură de stat anticonstituțională', în avantajului unui regim care 'a suprimat imediat drepturile minorităților de a-și folosi limba maternă'. Putin a îndemnat autoritățile ucrainene la un dialog cu populația din estul țării, însă 'nu cu tancuri, elicoptere și avioane', și a estimat că (noul președinte ucrainean) Petro Poroșenko, ce 'nu are încă sânge pe mâini', dispune de posibilități pentru aceasta. Liderul rus a spus că este gata să aibă o întrevedere cu Poroșenko, de exemplu cu ocazia festivităților de comemorare din 6 iunie, din Normandia.

Putin a afirmat că Rusia va respecta suveranitatea Ucrainei, dar că ține să o avertizeze că orice aderare la o 'structură de integrare rigidă', cum este UE, ar însemna o pierdere a suveranității sale. Liderul rus a subliniat că semnarea Acordului de Asociere dintre Kiev și UE, la originea crizei din 2013, a împiedicat menținerea unei relații economice privilegiate dintre Rusia și Ucraina, între care existau 390 de acorduri economice.

Referitor la tensiunile provocate de anexarea Crimeii, Putin și-a exprimat speranța că nu va exista 'o nouă fază de război rece' cu țările occidentale, mai ales cu SUA, care afirmă că dețin dovezi privind implicarea soldaților ruși în actualele lupte din estul Ucrainei. După ce a afirmat că 'niciun soldat, nici măcar un instructor militar rus' nu se află în estul Ucrainei, liderul de la Kremlin a provocat SUA să prezinte dovezile lor 'faimoase' în acest sens.

Amintind cum a prezentat Washingtonul dovezi privind existența de arme de distrugere în masă în Irak, în 2003, pentru a-și justifica intervenția în această țară — după care s-a dovedit că aceste arme nu existau — și reproșând europenilor că au susținut 'lovitura de stat de la Kiev', Putin a declarat că țara sa 'nu este sigură că Ucraina nu va adera la NATO' și că Rusia 'nu poate autoriza ca o parte istorică din teritoriul rus să fie încorporată într-o alianță militară occidentală'.

Revenind asupra tensiunilor cu SUA, liderul rus s-a declarat deschis unei întrevederi cu omologul său american. Putin a ținut să reacționeze la declarațiile lui Hillary Clinton, fost secretar de stat, conform căreia anexarea Crimeii de către Rusia ar semăna cu acțiunile lui Hitler în anii 30. 'Este întotdeauna preferabil să nu ai dispute cu femeile', a spus Putin, adăugând că Hillary Clinton 'nu a fost niciodată foarte subtilă în declarațiile sale'. 'Atunci când oamenii depășesc limitele politeții, aceasta dezvăluie slăbiciune, ceea ce la o femeie nu este un defect', a spus Vladimir Putin.

În acest context, liderul rus a criticat 'agresivitatea americană' ce se manifestă 'de ani buni', subliniind că Washingtonul dispune de baze peste tot în lume și că americanii 'le dictează altor popoare', în timp ce Rusia 'nu are practic o prezență militară în afara teritoriului său'.

Putin a amintit că bugetul militar al SUA este 'cel mai ridicat din toate țările lumii' și a dezmințit informațiile conform cărora Rusia ar fi demarat o reînarmare.

Abordând situația din Siria, Putin a reiterat îngrijorarea rusă față de întărirea insurgenților afiliați Al Qaida în detrimentul regimului Al-Assad, fapt ce 'constituie o amenințare chiar și pentru țările Europei'. Dacă Siria va fi dezmembrată, ea 'ar putea deveni un al doilea Afganistan', a atenționat liderul de la Kremlin.

Întrebat despre independența Franței, președintele rus și-a reiterat convingerea că apartenența la o alianță militară duce la pierderea suveranității, invocându-i pe De Gaulle, 'un mare apărător al suveranității franceze', și pe Mitterrand, 'care vorbea despre o confederație europeană în care și Rusia să-și aibă locul', și conchizând că 'nimic nu este încă pierdut în ceea ce privește viitorul Europei'.

Referitor la contractul privind cumpărarea de către Rusia a patru elicoptere franceze Mistral, Putin și-a exprimat speranța că Parisul își va respecta obligațiile contractuale și a lăsat să se înțeleagă că alte contracte ar putea urma.

În ceea ce privește situația internă, Vladimir Putin a dat asigurări că opozanții din Rusia nu sunt amenințări de putere și 'se exprimă uneori mai liber ca în Franța', a dezmințit orice restricție sau cenzură a internetului, a amintit că homosexualitatea nu este considerată în Rusia un delict, spre deosebire de unele state americane, și a ținut să precizeze că legea recent adoptată în Rusia și criticată de Occident nu face decât să reprime promovarea homosexualității în rândul minorilor.