Ambasadorul român la Budapesta, chemat de MAE

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Izvorul Mureşului şi într-un interviu recent.

Nemeth a respins ferm acuzaţiile lui Corlăţean, potrivit cărora legea ungară privind coeziunea naţională conţine o strategie ungară de "recucerire a Bazinului Carpatic" şi urmăreşte să "repună în discuţie tratatele de pace de la Versailles". "Textul legii conţine tocmai opusul", a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Ministerul a respins, de asemenea, declaraţiile lui Corlăţean potrivit cărora legea prin care se acordă cetăţenia ungară "stabileşte un criteriu etnic".

În realitate, afirmă Nemeth, practica ungară, similară celei româneşti, le cere aplicanţilor să stăpânească limba maghiară şi să aibă rude de sânge cu cetăţenie ungară.

Comunicatul mai arată însă ca Ungaria rămâne angajată pe calea dezvoltării relațiilor româno-ungare pe baza unui dialog onest și echilibrat.

Cu o zi in urma, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, Titus Corlăţean a afirmat că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea "preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice" în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind "comemorarea Tratatului de la Trianon" şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.

Ministrul de Externe a spus că legea cetăţeniei ungare, despre are liderii maghiari susţin că este similară celei româneşti, este "fundamental diferită de cea română".

"Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe", a precizat Corlăţean.

El a susţinut că, spre deosebire de legea românească privind acordarea cetăţeniei, care este "o reparaţie istorică morală, pe care statul român avea datoria să o realizeze" faţă de cetăţenii români care au pierdut-o, legea prin care se acordă cetăţenia ungară "stabileşte un criteriu etnic".