Dacian Cioloș: România are toate instrumentele necesare din partea UE pentru susținerea producătorilor de lapte

România are toate instrumentele necesare din partea Uniunii Europene, atât în sistemul de plăți directe, cât și în programul de dezvoltare rurală, prin care să se asigure că producătorii de lapte pot fi susținuti pentru a face față eliminării cotelor de lapte la nivelul Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2015, a declarat marți comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș.

"Există, dincolo de plățile directe normale, posiblitatea de a aloca anumite subvenții specifice pentru sectorul laptelui și există în programul de dezvoltare rurală instrumente, inclusiv posibilitatea de a face un subprogram pentru sectorul laptelui, de ce nu, așa cum înțeleg că este vorba să fie făcut pentru sectorul pomicultură, pentru a susține financiar prin investiții sau prin alte mijloace financiare pe cei care doresc într-adevăr să rămână pe piață", a declarat comisarul european pentru presa română.

La finalul unei întrevederi cu secretarul de stat american pentru agricultură, Tom Vilsack, comisarul Cioloș a spus că un punct important al discuțiilor, negociat în acordul UE — SUA, se referă la condițiile de acces a produselor lactate și brânzeturilor europene pe piața americană, în condițiile în care acum există anumite restricții din diferite motive, date fiind condițiile de comercializare a acestor produse. "Și este un lucru care, cu siguranță, va trebui clarificat în această negociere", a spus Cioloș.

De altfel, protejarea fermierilor din țările UE, în anumite situații de criză, a fost unul dintre subiectele discutate luni, la reuniunea Consiliului european pe agricultură de la Luxemburg. "Chiar dacă perspectivele acum sunt foarte bune, atât pe piața internă europeană, cât mai ales la export, tocmai în această perioadă favorabilă pentru sectorul laptelui, mi se pare important să discutăm despre perspectivele sectorului și despre cum să ameliorăm instrumentele de protejare a producătorilor, care pot fi competitive în situații normale de piață", a adăugat Dacian Cioloș.

În ceea ce privește carnea de vită, comisarul european a explicat că, faptul că UE, ca piață unică, nu a mai înregistrat cazuri de îmbolnăvire cu encefalita spongiformă, fapt recunoscut de SUA încă de acum câteva luni, în baza acestei recunoașteri și a deschiderii pieței americane, fiecare stat membru, conform normelor americane, pe măsură ce dorește să exporte carne pe piața americană, face o solicitare în acest sens, urmând să fie supus unui proces de screening. "Dar, de principiu, problema e rezolvată. Și, până acum, s-au exprimat trei state membre care doresc să exporte — Olanda, Irlanda și Marea Britanie, dar orice stat membru poate să solicite acest lucru și, în urma unei inspecții a serviciilor veterinare care să se asigure că normele sunt respectate, să poată exporta", a subliniat oficialul european.

Dacian Cioloș a apreciat că vizita la Bruxelles a secretarului de stat Tom Vilsack a fost foarte importantă, mai ales din perspectiva contextului negocierilor acordului între SUA și UE. "Agricultura și sectorul alimentar rămân un punct sensibil și esențial important în aceste negocieri. Dar, înainte de a discuta concret despre anumite aspecte sensibile ale acestor negocieri în domeniul agriculturii, este important să avem acest context și discuții mai ample despre ceea ce înseamnă agricultura în SUA și în Uniunea Europeană și cum putea coopera în acest domeniu, pentru a înțelege mai bine specificitățile acesteia și totodată sensibilitățile diferite pe care le avem", a argumentat comisarul Cioloș.

Un exemplu dat de acesta s-a referit la problema indicațiilor geografice (produsele tradiționale europene), care a fost luată aproape în derizoriu in multe dezbateri din SUA, de cele mai multe ori datorită unei lipse de înțelegere în privința acestui sistem.

În context, Dacian Cioloș a arătat că s-a exprimat foarte clar, atât la reuniunea de la Luxemburg de luni a miniștrilor agriculturii, dar și în discuțiile cu oficialul american, că nu se pune problema ca Uniunea Europeană să-și slăbească nivelul de exigență a normelor sanitare și fitosanitare în urma acestor negocieri.