Despre identitatea românească din Serbia de Răsărit

Jurnalistul şi talentatul scriitor Romeo Crîşmaru surprinde publicul român cu o nouă carte despre realităţile româneşti din Serbia de Răsărit.  Apărută la sfârşitul anului trecut, la editura Măiastra din Târgu Jiu şi beneficiind de o formulă grafică excelentă, cartea ,,Tradiţii culinare româneşti la sud de Dunăre: reţete, însemnări, note de călătorie” prezintă într-o manieră inedită şi extrem de atractivă crâmpeie de viaţă cotidiană ale  românilor timoceni. Familiarizat cu istoria, tradiţiile, cultura locuitorilor acelui areal geografic, jurnalistul ne propune o incursiune fascinantă în universul culinar al comunităţii româneşti de acolo, realizând totodată  şi un veritabil reportaj asupra unor repere care au definit identitatea românească de a lungul veacurilor.  Beneficiind de sprijinul Simonidei Matasarevici, din Kladovo,- care i a dezvăluit din tainele reţetelor culinare şi l a introdus în universul aproape mistic al bucătăriei românilor timoceni- Romeo Crîşmaru revelează cititorului multiplele coordonate pe care se desfăşoară viaţa cotidiană a locuitorilor din acea regiune. Poate cele mai interesante pagini ale cărţii sunt cele dedicate problematicii identitare ale românilor de acolo, români care,, îşi caută cu durere şi înfrigurare identitatea de două secole, dar niciodată nu li s a permis să se exprime în concordanţă cu originea şi identitatea lor românească”.

Aşa cum ne previne autorul în ,,Cuvântul înainte”, românii timoceni trăiesc o adevărată dramă: deşi vorbesc româneşte, trăiesc româneşte-aici o atestă inclusiv specificitatea gastronomică-, cântă şi dansează româneşte, practică ritualuri româneşti,  nu pot însă  scrie româneşte, deoarece ,, nici un minut din viaţa lor nimeni  nu i a învăţat să scrie româneşte”. Nu cred că se poate descrie în cuvinte această dramă - să nu poţi să înveţi să scrii şi să citeşti în limba maternă. Referitor la această chestiune, trebuie să menţionăm că deşi s - au formulat solicitări scrise, în primăvara  - vara anului trecut,  din partea părinţilor copiilor români-prin care se cerea introducerea unor ore de limbă română în şcolile timocene –nu  s - a permis acest lucru începând cu anul şcolar în care ne aflăm. În contextul demersului pe care Serbia îl face privind aderarea la Uniunea Europeană, credem că este firesc ca drepturile fundamentale ale minorităţilor din această ţară să fie respectate, lucru care ne îndreptăţeşte să sperăm că începând cu viitorul an şcolar copii români din Serbia de Răsărit vor beneficia de ore de limbă română în sistemul educaţional de acolo.

Cunoscându -l ca pe un inimos susţinător al românităţii de acolo, dar şi ca pe un om implicat în numeroase activităţi culturale în parteneriat cu asociaţii româneşti din Timoc, mai ales în beneficiul elevilor români, consider că prin publicarea acestei cărţi Romeo Crîşmaru  a dorit de fapt să lanseze un manifest pentru identitate românească în Serbia de Răsărit, având în vedere că  românii de acolo  ,, au găsit totuşi o modalitate impresionantă de a - şi păstra, peste veacuri, identitatea şi tradiţiile, continuând să vorbească în familie limba maternă, să cânte şi să joace româneşte, să poarte straiele populare ale bunicilor, dar şi să gătească româneşte”. Cred că nu exagerez dacă spun că atât această carte, cât şi cea pe care jurnalistul a publicat – o în 2011 -,, Reporter în Valea Timocului”, editura Tipo Radical , Dobeta Turnu Severin-  , reprezintă veritabile repere bibliografice pentru oricine doreşte să studieze şi să înţeleagă cu adevărat viaţa şi realităţile românilor timoceni.

Antoniu Martin