Sorin Blejnar ar vrea să poată pleca din ţară

Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, cercetat de într-un dosar de evaziune fiscală, contestă măsura dispusă de procurori de a nu părăsi ţara.

Blejnar va fi audiat azi la Curtea de Apel în acest caz. Fostul şef al ANAF doreşte ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara.

Blejnar a primit marţea trecută interdicţia de a părăsi ţara. La nici trei ore după ce a fost înştiinţat de acest fapt el a fost chemat la sediul Poliţiei Capitalei, unde a trebuit să predea armele şi muniţia aferentă lor pe care le deţine.

Conform DNA, fostul şef al ANAF  a sprijinit din mai 2011 până în iulie 2012 grupul infracţional care a iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

Procurorii anticorupţie au început urmărirea penală în cazul fostului şef al ANAF, pentru complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, există indicii că în perioada mai 2011 - iulie 2012, "învinuitul Blejnar Sorin a acordat sprijin grupului infracţional organizat care a iniţiat un amplu mecanism evazionist vizând sustragerea, de la plata accizelor aferente, a unor cantităţi de motorină comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare".

Procurorii i-au adus, marţi la cunoştinţă lui Blejnar acuzaţiile şi au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 de zile, a precizat DNA în comunicatul citat.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în acest dosar în perioada mai 2011 - iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş au constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor (deci fără a se achita aceste taxe) în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori "palierul de protecţie".

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai de soţia sa - n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta a promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

Potrivit procurorilor DNA, Nemeş i-a cerut lui Marta ca Blejnar să mai stea "măcar o lună, două, fiind şi cu alea vechi pe punctele de finalizare, sunt şi altele noi", pentru că bănuia că "nu îi este chiar indiferent ce se întâmplă în jurul lui".

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi "să demareze mecanisme evazioniste suplimentare", sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, "iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie", conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea - comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii susţin în referat că Marta îşi punea bazele menţinerii în funcţie a lui Blejnar şi Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental. "Astfel, indicii obţinute relevă că Alexandru Codruţ Marta se bazează pentru a asigura menţinerea în funcţie (până la mijlocul lunii aprilie 2012, conform celor discutate cu Radu Nemeş la 1 martie) a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de Emilian Schwartenberg la nivelul conducerii aparatului guvernamental de la acel moment", se arată în documentul citat.