Primarii şi locuitorii din Franţa îi alungă pe nomazi fără să aştepte deciziile justiţiei

Primarii şi locuitorii din Franţa alungă caravanele de nomazi instalate ilegal pe teritoriile lor fără să mai aştepte deciziile judiciare de expulzare, considerând legea franceză prea favorabilă acestora.

Marţi, la Guérande, un orăşel sitat în apropiere de Nantes (vest), primarul Christophe Priou, deputat UMP (dreapta), a ameninţat că îşi va da demisia pentru a protesta faţă de instalarea ilegală a 150 de familii pe un teren de fotbal.

"L-am sunat pe subprefect pentru a-i spune că dacă ordinea republicană nu poate fi menţinută, vom constata eşecul că în calitate de aleşi nu avem mijloacele necesare pentru a administra comuna", a explicat el.

Într-o seară de sfârşit de mai, "aproximativ 50 de cetăţeni" din Montévrain, situat la doi kilometri de Disneyland, în apropiere de Paris, au răspuns unui apel lansat pe Facebook de primarul de dreapta Christian Robache, în faţa a ceea ce el a calificat drept o "invazie sălbatică".

Edilul acestei comune de 8.700 de locuitori încerca să împiedice instalarea a 150 de caravane ale ţiganilor evanghelici într-un parc municipal. El a dispus săparea în grabă a două tranşee pentru a le împiedica intrarea.

"În zece minute, aveam oameni la faţa locului (...) până la ora 03.00 dimineaţa", povesteşte el. În prezenţa poliţiei, a urmat o noapte tensionată de confruntare directă, după care ţiganii şi-au reluat drumul.

Pe Facebook, aproximativ 100 de persoane au comentat mesajul lui Robache, unii locuitori mulţumindu-i şi calificând nomazii drept "dăunători" sau "purici".

Uneori, locuitorii sunt cei care iau iniţiativa, aşa cum s-a întâmplat la jumătatea lui iunie la Maulette, în regiunea pariziană. Agricultorii ameninţau să încercuiască tabăra instalată pe câmpurile lor cu îngrăşământ natural, pentru a-i alunga pe nomazi.

Operaţiunea urât mirositoare a avut loc dar fără o confruntare directă, tabăra fiind evacuată printr-un decret al prefectului.

Aleşii locali acuză statul că a "demisionat". Fals, răspund autorităţile, potrivit cărora statul a evacuat tabere ilegale imediat ce a putut, adică după o decizie a justiţiei.

De partea nomazilor, preşedintele Uniunii franceze a asociaţilor ţigăneşti (UFAT), Alain Daumas, apreciază că autorităţile comunale "nu (le) lasă alternativă". "Primarii sunt cei care sunt în ilegalitate", neinstalând suficiente zone de primire, consideră el.

Legea care obligă comunele cu peste 5.000 de locuitori să amenajeze terenuri pentru aproximativ 400.000 de nomazi, care în proporţie de 95 la sută sunt francezi, este prost aplicată în Franţa. La sfârşitul lui 2010, erau create doar 52 la sută din zonele de primire şi 29 la sută din zonele de trecere prevăzute.

În plus, aproximativ 15.000 de romi, majoritatea români sau bulgari, trăiesc în Franţa în condiţii precare, taberele lor insalubre fiind evacuate periodic de forţele de ordine. O circulară publicată în august 2012, care prevede găsirea unor soluţii înainte, rămâne în majoritatea timpului literă moartă.

Duminică, primarul din Nice (sud-est), Christian Estrosi (UMP, dreapta), în concurenţă directă cu extrema dreaptă din oraşul său pentru alegerile municipale din 2014, a calificat nomazii drept "delincvenţi" şi a promis să îi "învingă", lăudându-se că deţine un "ghid de utilizare" în acest sens.

"Declaraţiile primarului din Nisa (sunt) emanaţia unei politici trecute care a făcut rău Franţei: aceea a amalgamului şi stigmatizării", a replicat ministrul de Interne Manuel Valls, referindu-se la "discursul de la Grenoble" al lui Nicolas Sarkozy, care a stabilit în iulie 2010 o legătură între imigraţie şi delincvenţă şi a desemnat nomazii şi romii drept factori de tulburări.