Liderii europeni vor discuta sâmbătă la Bruxelles despre noi sancţiuni vizând Rusia

Liderii europeni, care se reunesc sâmbătă, urmează să discute despre noi sancţiuni vizând Rusia, acuzată că a efectuat o incursiune militară în Ucraina, un subiect care va eclipsa desemnarea aşteptată a doi oficiali de rang înalt UE - şeful diplomaţiei şi preşedintele Consiliului.

 Cei 28 au consolidat la sfârşitul lui iulie sancţiunile impuse Moscovei. Însă Kievul, care a denunţat o "invazie" a Rusiei, a cerut joi Uniunii Europene (UE) să impună Rusiei noi sancţiuni "semnificative" şi să acorde Ucrainei "un ajutor militar de anvergură".

Şefii de stat şi de guverne "urmează să deschidă calea unor noi măsuri", a anunţat joi o sursă europeană, fără să ofere alte precizări, în acest stadiu, asupra naturii măsurilor avute în vedere.

"Am spus întotdeauna, în mod clar, că vor fi luate în considerare noi sancţiuni în cazul unei escaladări", a declarat cancelarul german Angela Merkel. Criza ucraineană va figura "pe ordinea de zi" a summitului "şi vom pune întrebarea: cum să reacţionăm?", a adăugat ea.

 Premierul italian Matteo Renzi l-a îndemnat pe preşedintele rus Vladimir Putin să denunţe o "escaladare intolerabilă, ale cărei consecinţe vor fi foarte grave", iar omologul său britanic David Cameron a ameninţat Rusia cu "noi consecinţe" în cazul în care nu "apucă altă cale".

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko va fi prezent sâmbătă la Bruxelles. El nu este invitat la summit, dar va fi primit chiar înainte de către preşedinţii în exerciţiu ai Consiliului Herman Van Rompuy şi Comisiei Europene (CE) José Manuel Barroso.

Înainte să abordeze problema Ucrainei şi altor crize internaţionale, ca cea din Fâşia Gaza sau ameninţarea pe care o reprezintă gruparea Statul Islamic (SI) din Irak şi Siria, liderii UE urmează să-l desemneze pe şeful diplomaţiei europene, care o va înclocui, în noiembrie, pe britanica Lady Catherine Ashton. Mai puţin în cazul unei surprize uriaşe, este vorba despre ministrul italian de Externe Federica Mogherini.

Nominalizarea sa, blocată în iulie de către mai multe state UE din Europa de Est, care o considerau prea apropiată de Moscova, "nu prezintă nicio îndoială", a declarat o sursă europeană pentru AFP. "Nimeni nu vede o alternativă", a subliniat altă sursă.

Matteo Renzi a exercitat presiuni ca Italia să obţină acest post strategic. Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă este totodată membru al Consiliului European şi asistă la summiturile europene şi ale Comisiei Europene, al cărui prim-vicepreşedinte este.

 În schimb, pentru a asigura echilibrele geografic şi politic în cadrul UE, o personalitate de dreapta, dintr-un stat membru UE din Europa de Est, urmează să obţină celălalt post aflat în joc la nivelul celor trei instituţii ale Uniunii, şi anume cel de preşedinte al Consiliului European, însărcinat cu coordonarea lucrărilor grupului şefilor de stat şi de guverne ai celor 28 de state din bloc.

Premierul polonez, conservatorul Donald Tusk, care beneficiază de susţinerea Berlinului şi Parisului, pare că se bucură de un avans important, în pofida faptului că nu stăpâneşte nici engleza, nici franceza. Numele foştilor premieri leton Valdis Dombrovskis şi eston Andrus Ansip sunt, de asemenea, citate.

Opţiunea în ocuparea celor două posturi va influenţa ceea ce va face Jean-Claude Juncker pentru a-şi alcătui Comisia. Fiecare dintre cele 28 de state membre UE nominalizează un comisar, iar numeroase guverne ar vrea să ştie care este situaţia pe care le-o rezervă Juncker, înainte să adopte o decizie.

Însă fostul premier luxemburghez a refuzat să inverseze demersul. "Nu voi anunţa componenţa Comisiei înainte de 30 august, deoarece Consiliul European trebuie să-şi facă mai întâi treaba", a declarat el în această vară, refuzând ca această Comisie să devină un lot de consolare pentru ţări nemulţumite că nu au obţinut posturile importante.

Noua Comisie, care va intra în funcţiune în noiembrie, urmează să fie dezvăluită în primele 15 zile ale lui septembrie. Principala problemă a lui Juncker constă în lipsa nominalizării unor candidate femei din partea statelor membre.

În contextul în care din Comisia în exerciţiu fac parte nouă femei, noua Comisie a primit doar patru nominalizări ale unor femei, un lucru "inacceptabil" pentru Parlamentul European (PE), însărcinat să învestească noua echipă în octombrie. "Socialiştii nu vor susţine o Comisie din care vor face mai puţine femei decât în prezent", a avertizat Gianni Pittella, liderul grupului socialist.