Kerwei 2012-Sărbătoarea germanilor şvabi şi a comunităţii din Aradul Nou

Forumul democratic al germanilor din Arad împreună cu Cercul cultural "Banat-JA" , Biserica Romano-Catolică Aradul Nou şi Liceul Teoretic "Adam Mueller Guttenbrunn" organizează la Arad , duminică 16 septembrie,  ediţia 2012 a tradiţionalei manifestări de Kerwei.

Anul acesta sărbătoarea se suprapune cu împlinirea a 188 de ani de la ctitorirea Bisericii Romano-Catolice din Aradul Nou. Manifestările festive vor debuta la ora 9.00 şi vor culmina la ora 16.00 cu un program cultural urmat de tradiţionala licitare a buchetului în curte la Liceul German din Aradul Nou.

„Kerwei“ (pronuntat kervai sau kirvai), denumirea în grai german bănăţean din Aradul Nou pentru „Kirchweihe“, adică sărbătoarea hramului bisericii, este cu siguranţă cea mai importantă sărbătoare populară a germanilor „şvabi bănăţeni“. Festivitatea are caracter dublu: atât religios cât şi laic-obştesc. Biserica a fost şi este considerată centrul spiritual al comunităţii. Sărbătorirea hramului acesteia imprimă caracterul religios al sărbătorii. Cum orice comunitate este caracterizată şi de funcţii sociale şi obşteşti, sărbătoarea Kerwei manifestă astfel şi un caracter laic-obştesc, prin participarea întregii comunităţi la festivitate. Practic, partea laica corespunde sarbatorii recoltei, importanta pentru populatia germana, a carei ocupatii erau de agricultori si meseriasi.

La Kerwei în Aradul Nou participă în special întreaga comunitate din cartier, dar şi germani din restul oraşului, alături de întreaga populaţie, indiferent de naţionalitate. De asemena vin la festivitate şi grupuri de oaspeţi din localităţile judeţului sau din judeţele limitrofe.

Portul popular german de Kerwei de Aradul Nou, asa cum este purtat in prezent, dateaza din anul 1023, cand s-a purtat prima oara in aceasta forma: Fetele poarta 5-7 jupoane apretate, care dau costumului un aspect de crinolina, peste care au o fusta din matase tesuta sau satin roz bonbon, un sort cu dantela alba, tot de matase sau din damast, o bluza de bumbac sau de in, cu maneci si pieptar de dantela, o vesta din catifea bordo sau neagra si butoni de argint sau alpaca, peste care au un sal triunghiular din matase roz, cu dantela, prinsa cu o brosa - cadou de la mama sau bunica, cu ocazia primei participari - se pastreaza pana la maritis. Parul lung este impletit si rulat dupa un model traditional, gen "cozonac", parul scurt este purtat prins ingrijit, cu agrafe. Inainte de aceasta, in perioada 1900-1923 se purta un model de stamba alba, inflorata cu un model delicat.

Baietii poarta ghete negre, robuste, pantaloni negri de stofa, camasa alba si laibar negru de stofa, cu butoni de argint sau de alpaca, semn al bogatiei familiei. Pe cap au o palarie neagra de fetru, impodobita cu flori uscate si cerate, ca la nuntasi, dar si cu panglici de matase - cat mai bogat gatita. Ca semn al petrecerii strengaresti, baietii au si o sticla sau o carafa de vin, securizata cu o panglica, cu care servesc oamenii ce le ies in drum.

Dupa slujba festiva, perechile defileaza cu fanfara prin cartier, pentru a atrage atentia cat mai multor locuitori, dar si pentru a-si etala frumusetea portului popular. Prima pereche (functia de vaza a alaiului) poarta buchetul de Kerwei, din rozmarin, impodobit cu multe panglici. Dupa masa, acesta este "licitat" iar castigatorul are dreptul de a desemna prima pereche a anului viitor (de obicei proprii copii adolescenti).

Obiceiurile au fost aduse de colonistii svabi in secolul XVIII, dupa razboiaele austro-turce, chemati pentru repopularea Banatului si a Crisanei, a caror locuitori se imputinasera dramatic in urma ocupatiei militare. Actuala biserica sarbatoreste 188 de ani de la sfintirea cu Hramul Maicii Domnului, acesta este construita pe locul unei biserici anterioare, distruse intr-un incendiu.