Boardul municipiului, implicat activ în proiectul „Arad, Capitală Culturala Europeană 2021”

Membrii Boardului municipiului Arad s-au reunit luni, 7 octombrie, în cadrul unei şedinţe care a avut două subiecte de importanţă majoră: Programul multianual privind menţinerea calităţii arhitecturale a clădirilor din municipiu şi, respectiv, Proiectul „Arad, Capitală Culturala Europeană 2021”.

Radu Drăgan, arhitectul şef al Municipiului, a făcut o prezentare a implicării Primăriei Arad în reabilitarea a 50 de clădiri (într-o primă fază), prioritare fiind imobilele unde se constată degradări semnificative, proiectul urmând să demareze în vara anului 2014. Reprezentanţii Boardului oraşului au apreciat iniţiativa municipalităţii de a reabilita faţadele clădirilor istorice şi au subliniat că această acţiune va conta în demersul Aradului de a intra în competiţia europeană pentru obţinerea titlului de capitală culturală. A existat chiar şi o propunere din partea unuia dintre membri ai Boardului, Dorin Stanca, care i-a propus edilului organizarea unei campanii de informare şi chiar a unei competiţii pentru „cea mai frumoasă faţadă reabilitată”. „Este foarte important ca acest prim lot, de 50 de clădiri, să fie un succes, iar proprietarii să fie implicaţi. Este nevoie de o amplă campanie de informare pentru cei care locuiesc în aceste clădiri şi, mai mult, aşa cum a fost lansată competiţia «3 pentru Arad», aş sugera un concurs între proprietarii acestor clădiri”, a afirmat Dorin Stanca.

Demersul primarului Gheorghe Falcă de a înscrie oraşul nostru în cursa pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană în anul 2021 a fost apreciat de toţi membrii Boardului, care s-au declarat susţinători ai acestui proiect de anvergură. Avocatul Silviu Raţiu a recunoscut că la început a fost sceptic când a auzit despre această dorinţă a edilului. „Dacă la început am privit cu scepticism această iniaţivă, astăzi mă declar un susţinător. Faptul că vrem să ne înscriem în această competiţie ne face din start câştigători. Câştigăm prin faptul că ne recunoaştem sentimentul de apartenenţă la acest oraş. Este o provocare pentru toţi locuitorii oraşului, nu este o chestiune politică, ci ţine de apartenenţa noastră la Arad şi la istoria lui”, a afirmat Silviu Raţiu.

La rândul său, profesorul Iovan Marţian a ţinut să evidenţieze necesitatea implicării arădenilor la această provocare numită „Arad, Capitală Culturala Europeană 2021” şi a subliniat că este nevoie de o informare şi responsabilizare a cetăţenilor, demers care să fie însoţit de proiecte de anvergură. Profesorul Gheorghe Schwartz şi-a exprimat disponibilitatea de a se implica în acest proiect şi a venit şi cu câteva propuneri cu care Aradul ar putea să îşi îmbunătăţească patrimoniul cultural şi să aibă elemente specifice care ne-ar putea crea un avantaj faţă de celelalte oraşe competitoare. Punerea în valoare a Parcului Reconcilierii prin organizarea de ateliere ale meşteşugarilor, expoziţie de artă comunistă, crearea unui Centru de Traduceri,a unui Centru de excelenţă pentru elevi, a unui Muzeu al industriilor, Muzeu al Comunismului, Muzeu al Telefoanelor, Muzeu al Roadelor pământului, Muzeu Cinegetic, punerea în valoare a Casei Hirschl, a fostei fabrici Teba sau a fabricii de spirt şi drojdie au fost doar câteva din sugestiile membrilor Boardului, propuneri care vor fi incluse în strategia culturală a municipalităţii pentru următorii ani. Ideea de înfiinţare a noi muzee a fost completată de propunerea unei colaborări cât mai strânse a municipiului Arad cu muzeele din judeţ. De asemenea, tot în acest context, următoarea şedinţă a Boardului municipiului se va desfăşura la muzeu, unde preşedintele Peter Hügel va face o prezentare a ceea ce înseamnă astăzi Muzeul Judeţean şi ce perspective poate să aibă.

Primarul Gheorghe Falcă a apreciat că toate propunerile venite din partea societăţii civile sunt inedite şi că vor sta la baza identificării unei „poveşti”, a unui lucru care să fie reprezentativ, specific pentru Arad. „Aradul are nevoie de un lucru specific, care să ne definească şi să ne diferenţieze faţă de celelate oraşe care intră în competiţe. Intrarea în această cursă ne dă ocazia ca în 14 ani oraşul să arate altfel. Acum avem cea mai mare oportunitate să investim în cultură. Avem nevolie de sprijinul dumneavoastră, pentru că marile proiecte nu se pot materializa decât cu sprijinul societăţii civile”, a declarat Gheorghe Falcă.

„Aradul şi-a anunţat intenţia de a candida pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Unul dintre criteriile de selecţie este şi contribuţia privată pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Prin intervenţia proprietarilor la faţadele clădirilor, putem spune că cetăţenii vor contribui activ la pregătirea noastră pentru a deveni Capitală Culturală Europeană”, a declarat Gheorghe Falcă.

Birou presă al primăriei Arad