Interviu cu Prim-ministrul Victor Ponta, preluare AGERPRES

Premierul Victor Ponta vorbește, într-un interviu acordat luni AGERPRES, despre impactul reducerii CAS și poziția clasei politice față de această măsură, despre creșterile de pensii și salarii din 2015, dar și despre desemnarea comisarului european din partea României.

Totodată, alte subiecte abordate în interviu vizează campania pentru prezidențiale, principalii candidați ai dreptei la scrutinul pentru Cotroceni, precum și negocierile cu PP-DD.

AGERPRES: Domnule prim-ministru, la finalul săptămânii trecute, s-a încheiat vizita delegației comune FMI-Banca Mondială-Comisia Europeană. Au fost negocieri dificile, după cum spunea ministrul Finanțelor. Dvs ați anunțat că principalul obiectiv al negocierilor — reducerea CAS — se va aplica de la 1 octombrie, printr-un proiect de lege. Cât de fezabilă este această măsură și de ce era nevoie de ea de anul acesta, de ce ați insistat să fie aplicată?

Victor Ponta: Haideți să vă răspund invers. Cu cât mai repede cu atât mai bine, pentru că practic această reducere a taxării forței de muncă era principala solicitare din partea mediului de afaceri. Cred de altfel că nu doar în programul Uniunii Social Liberale, cu care am candidat, cred că și în programul opoziției reducerea CAS cu 5 puncte procentuale este prezentă și rareori se întâmplă ca toate partidele politice să aibă același obiectiv economic.

Realitatea este că ai două efecte: în primul rând scoaterea de la gri sau chiar de la munca la negru a unor contracte de muncă ce există în realitate și angajatorii, tocmai ca să nu plătească contribuții foarte mari, preferă să plătească la negru sau la o sumă la salariul minim și restul în mod nedeclarat; în al doilea rând, foarte multe dintre companiile care au venit și la mine și la alți miniștri în această perioadă vor să își facă un business plan pe termen mediu și lung la care spun da, e foarte bine cotă unică 16%, da, e foarte bine ce ați făcut cu prețurile la energie, ajutați-ne și pe partea cu reducerea taxării muncii și atunci cu siguranță business-planurile pentru viitor includ locuri de muncă.

Deci scopul principal: cât mai multe locuri de muncă pentru că celelalte date, și aici mă întorc la ce am discutat cu cei de la FMI și Comisia Europeană, avem creștere economică, avem deficite foarte mici, avem o inflație foarte mică, suntem în grafic cu absolut toate angajamentele de politică fiscal-bugetară și principala provocare a României este să creeze noi locuri de muncă.

Eu am spus și cred că oricine se va așeza în scaunul meu va spune același lucru: până când nu reușim să avem același număr de angajați cu cel de pensionari nu putem să spunem că peste 10 ani sau peste 15 România poate să se dezvolte. Ori reducerea CAS era tocmai în acest sens. Dacă e sustenabilă. Din acest motiv nu am pornit de la 1 iulie, pentru că ar fi însemnat un impact bugetar de peste 2 miliarde pe care îl puteam acoperi, dar nu era absolut sigur. De la 1 octombrie, categoric cei 850 de milioane lei impactul negativ pe buget îi avem deja din colectări superioare la buget și prin reducerea unor cheltuieli. De fapt bufferul e chiar mai mare de 850 de milioane lei, dar niciun Guvern și niciun om gospodar nu zice: bine, ok, cheltui toți banii o dată, ci, practic, mai avem o rezervă pentru situații neprevăzute. Pentru anul 2014, de ce cei de la FMI și Comisia Europeană nu au declarat că sunt împotrivă, pentru că le-am arătat că avem bani pe 2014, nu schimbăm nimic din țintele pe care le-am stabilit împreună.

Pentru 2015, la momentul întocmirii bugetului pe 2015, categoric impactul negativ trebuie compensat prin venituri superioare sau reduceri de cheltuieli. Deci pe 2014 lucrurile sunt foarte clare și pe 2015 coaliția pe care eu o conduc, dar cred că, nu știu, să vină și opoziția la putere și ei vor spune la fel ca și noi — și anume că această reducere a CAS a fost un obiectiv fundamental și trebuia făcut.

Mai vreau să spun un singur lucru. În programul USL au fost două tipuri de măsuri: pe de o parte măsuri de reparație socială, în special ale PSD-ului, să dăm înapoi pensiile care au fost tăiate, să dăm înapoi salariile, să reducem TVA-ul la pâine, să dăm înapoi militarilor, diplomaților, aviatorilor ceea ce li s-a tăiat. Pe de altă parte niște măsuri de factură liberală, care au aparținut în special colegilor liberali care au participat la program și care au fost atunci: domnul Tăriceanu, domnul Chițoiu, domnul Rușanu, și care au spus trei lucruri: în primul rând menținerea cotei unice — și s-a păstrat și se păstrează în continuare, în al doilea rând scutirea de impozit a profitului reinvestit de la 1 iulie — e valabil acest lucru, e deja în vigoare, și în al treilea rând reducerea CAS.

Practic, în noiembrie, ne prezentăm cu toate punctele importante din punct de vedere economic ale programului cu care am candidat îndeplinite, ceea ce nu doar în România, cred că și în Europa, e un lucru destul de rar și mă face să fiu foarte mândru și să spun că pot să promit alte lucruri atâta timp cât cele pe care le-am promis în 2012 le-am realizat. Sincer aștept cu mare nerăbdare să văd cum se va vota în Parlament, cu siguranță coaliția de guvernare va vota 'pentru', pentru că am avut deja o consultare în acest sens. Eu cred că și parlamentarii PNL și PDL nu se vor alia unui punct de vedere greu de explicat al...nu știu, cred că domnul Predoiu, domnul Iohannis au zis că se opun reducerii CAS, cred că și parlamentarii PNL și PDL, indiferent de ce spun liderii lor, vor vota 'pentru', pentru că e totuși în programul lor de guvernare, iar președintele Băsescu va promulga legea. Recunosc, e și un fel de șah politic, pentru că atâta timp cât ai făcut o moțiune de cenzură împotriva Guvernului că nu reduce CAS-ul și acum când am redus CAS-ul ei spun că sunt împotrivă...

AGERPRES: De ce credeți că spun lucrul ăsta, pentru că e de dreapta măsura...?

Victor Ponta: Eu cred că și domnul Iohannis, și domnul Predoiu, amândoi sunt oameni lipsiți de experiență politică. Și au pornit pe ideea că ei trebuie să fie contra la orice și la un moment dat nu au fost atenți și au fost contra lor. E o chestie de lipsă de experiență, de, cum să vă spun, de inteligență politică pentru că ideea este nu să fii întotdeauna contra, ci atunci când adversarii propun un lucru bun să îl sprijini. Ori aici au fost un pic luați de val.

AGERPRES: Acuză că e o măsură electorală, care s-ar aplica în prima zi a campaniei pentru prezidențiale...

Victor Ponta: Păi ei au vrut să dea jos Guvernul că nu o aplică, ăsta a fost scopul moțiunii de cenzură. Știți cum e, dacă nu o făceam, ziceau că au dreptate cu moțiunea de cenzură, dacă o facem... Repet, aici e vorba de doi lideri care nu prea știu politică și nu prea știu economie niciunul dintre ei, nici domnul Predoiu, nici domnul Iohannis și nu știu argumentele care stau la baza luării unei măsuri economice — ce înseamnă impact bugetar negativ, ce înseamnă venituri, cheltuieli suplimentare, atunci au reacționat așa, ca doi jurnaliști de opoziție. Însă sunt convins că parlamentarii opoziției vor vota această măsură pentru că e o măsură bună pentru România. Vreau să vă spun pe înțelesul tuturor oamenilor că, practic, ceea ce economisește o firmă pentru 20 de angajați, prin această măsură...

AGERPRES: Asta voiam să vă întreb, să intrăm un pic pe fond...

Victor Ponta: Să vă spun pe înțelesul tuturor. De la 20 de angajați, prin reducerea aceasta a CAS-ului, economisești salariul pe care îl plătești celui de-al 21-lea. Deci practic, la 20 de angajați poți să mai faci un loc de muncă și nu te costă nimic. Ceea ce nu e deloc puțin.

AGERPRES: Este evident că se vor face niște economii din partea angajatorilor.

Victor Ponta: Categoric da.

AGERPRES: Dar credeți că vor merge și în salarii aceste economii?

Victor Ponta: În primă fază probabil că nu, pentru că angajatorii s-au plâns tot timpul de această încărcătură fiscală și atunci cred că primul lucru vor scoate la suprafață ceea ce plăteau la gri și vor pune pe cartea de muncă, cum se spune, salariul întreg. Ceea ce vreau, că poate oamenii în prima clipă nu realizează avantajul. Dar, de fapt, ce se întâmplă cu acele asigurări? E vorba despre pensie, e vorba despre sănătate, e vorba despre șomaj. Și fiecare spune: eu mai am mult până la pensie, sunt sănătos, am un loc de muncă. Dar oricui se poate întâmpla să aibă nevoie de oricare dintre aceste trei direcții fundamentale ale protecției sociale și atunci nu e puțin lucru să te duci să vezi că pe cartea de muncă ai de fapt un salariu mai mic decât ai câștigat. În a doua fază, evident că la momentul la care angajatul își negociază salariul cu angajatorul, fie că e vorba de un salariu individual, fie că e vorba despre contracte colective, acest lucru nu e o înțelegere secretă între Guvern și angajator cu reducerea CAS, e ceva public și, practic, fiecare angajat va ști să îi spună patronului: muncesc bine, îmi fac datoria, tu ai câștigat 5% de la Guvern, e normal ca acest lucru să se simtă și se simte de fapt în creșterea venitului real realizat de angajator.

AGERPRES: Vreau să revin un pic la sustenabilitatea măsurii, ținând cont că dvs ați explicat că nu vor fi nici taxe și nici impozite suplimentare...

Victor Ponta: Da, și chiar nu vor fi, pentru că așa cum am spus și în 2014 avem veniturile suplimentare necesare și o reducere a cheltuielilor care ne permite ca acest impact negativ să nu însemne alte taxe și impozite și nici să nu însemne o ieșire din ținta de deficit pe care am stabilit-o cu Comisia Europeană. Acest lucru a fost posibil, v-o spun foarte direct: pentru că în primul rând românii au muncit mai mult anul trecut și atunci, având creștere economică, avem încasări suplimentare și pentru că, încet-încet, mai încet decât mi-aș dori eu, dar totuși lucrul acesta se simte, acea reformă a Direcției anti-fraudă de la ANAF plus toate anchetele pe care și presa le-a mediatizat din partea procurorilor împotriva celor care făceau evaziune fiscală cu TVA, împotriva celor care făceau tot felul de infracțiuni, a început să se simtă.

Mai este un moment esențial, din punctul meu de vedere, când încasările la buget vor crește semnificativ: intrarea în vigoare a Codului insolvenței. Acolo a fost o decizie politică — întâi președintele Băsescu a refuzat promulgarea, apoi mi se pare colegii de la PNL au contestat la Curtea Constituțională, dar Curtea a respins cu 9 la 0 contestația... A fost o tragere de timp. În momentul în care ai Noul Cod al insolvenței și în momentul în care mulți dintre cei care până acum intrau în insolvență, ca să nu-și plătească taxele și impozitele la stat și ca să nu-și plătească datoriile la beneficiarii privați, deci din acel moment vom mai avea încă un moment important de creștere, în primul rând economică, pentru că îi elimini pe cei care afectează competitivitatea economică, și în al doilea rând să simți la buget, pentru că nu mai poți să fugi cum se întâmpla până acum.

Te declarai în insolvență și stăteai bine mersi acolo și nu plăteai nicio taxă și niciun impozit. Deci cred că din acest punct de vedere toate datele pozitive ne îndreptățesc să credem că putem să luăm această măsură. De asta am văzut așa că era un fel de supărare, că de ce nu ne ceartă FMI-ul și Comisia Europeană. Nu ne ceartă că au văzut cifrele și pentru că știu că atunci când au spus că o să avem creștere economică 1,6 am avut 3,5, când au spus că facem 3 deficit am făcut 2,6...E prima dată când doi ani la rând România merge mai bine chiar decât și-au imaginat ei.

AGERPRES: Este sau nu nevoie de acordul FMI pentru aplicarea acestei măsuri, pentru că a rămas un pic neclar. Și care sunt acum relațiile dintre noi și FMI?

Victor Ponta: Acordurile cu cele trei instituții, pentru că FMI-ul este cel mai folosit, dar din punctul meu de vedere și în realitate acordul cu Comisia Europeană este cel mai important. Deci acordul cu Comisia, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială sunt operaționale. Asta înseamnă, mai direct — Comisia Europeană ne acordă acel top up de 10% pentru finanțări la fonduri europene — că asta înseamnă de fapt beneficiile acordului. Fondul Monetar Internațional ne pune la dispoziție în orice moment am avea nevoie să accesăm linia de credit de 2 miliarde. Nu avem nevoie, dar dacă, Doamne ferește, se întâmplă cine știe ce cataclism, mâine putem să accesăm, Banca Mondială are aproape un miliard credite pentru Sănătate, pentru Educație, sunt, le folosim zi de zi.

Deci acordul este absolut operațional. Mai departe. Asta s-a explicat de fiecare dată un pic strâmb în România ca să dai vina pe alții. Nu FMI-ul a tăiat pensiile și salariile în 2010, Guvernul României le-a tăiat. Sigur, FMI-ul a zis: "dacă asta e soluția, în regulă!". Și acum e la fel: FMI-ul nu ne spune reduceți sau nu reduceți contribuțiile de asigurări sociale. Ei vin și spun: "la sfârșitul anului vrem să vedem dacă vă păstrați în deficitul de 2,2%, dacă v-ați îndeplinit acele standarde pe care până la urmă le au toate țările UE.

Eu de asta spun că nu FMI-ul este principalul gardian, ci Comisia Europeană. Pentru că noi la anul o să încheiem acordul cu Fondul Monetar Internațional. În mod normal, România nu mai are nevoie de un nou acord cu FMI-ul pentru că suntem o economie mult mai sănătoasă decât celelalte din zonă, dar standardele și condițiile Comisiei Europene rămân. Acelea nu pleacă niciodată cât timp suntem membri ai Uniunii Europene și sunt valabile pentru toate cele 28 de țări. Deci ei vor spune și în noiembrie, de aceea am spus "haideți, veniți să discutăm despre bugetul pe 2015!". Cel pe 2014 e clar, e în regulă, e bine. Când venim și discutăm despre bugetul pe 2015 vedem atunci dacă putem sau nu să păstrăm țintele.

Din punctul meu de vedere putem să le păstrăm, dar era un moment acesta, 2014, care, după doi ani, știți cum se spune, după ce doi ani ai fost elev cuminte și ți-ai făcut temele, ai muncit, e momentul în care poți să iei niște măsuri care de fapt să stimuleze această creștere economică. Eu am discutat foarte clar cu ei și am spus: stăm bine cu cifrele, nu stăm bine cu locurile de muncă pentru a ajunge la acel nivel de care România are absolută nevoie. Cum facem locuri de muncă? Am întrebat tot mediul privat și toți mi-au spus: "mai e un singur lucru-reduceți taxarea muncii, reduceți CAS-ul''. Ori eu sunt convins că nu într-o zi sau într-o săptămână, nu sunt genul de măsuri care să dea rezultate pe termen foarte scurt, dar pe termen mediu și lung e o măsură foarte corectă.

AGERPRES: De ce ați preferat un proiect de lege și nu o Ordonanță de Urgență?

Victor Ponta: Din două motive. În primul și în primul rând neavând urgența pentru 1 iulie, am considerat că e și o chestiune de legitimitate politică. Altfel, în contextul ăsta în care în România orice faci se spune că trebuie să faci invers. Dacă o iei în stânga, de ce nu ai luat-o în dreapta, dacă ai luat-o în dreapta de ce nu ai luat-o în stânga. Cu siguranță, am și văzut zilele astea, "dar de ce reduceți CAS?". Ori eu mă duc în Parlament și în măsura în care votul va fi cvasi-unanim, eu cred că va fi un vot cvasi-unanim — e foarte greu atunci să critici ceva ce ai votat tu însuți. Din punct de vedere politic e important ca eu, ca Guvern, să arăt partenerilor internaționali că e un sprijin politic al Parlamentului pentru această măsură. Deci nu era nicio grabă. Putem s-o facem în mod legitim. Și în al doilea rând, tocmai pentru o dezbatere în Parlament să arăt exact punctele pe care le-am avut în programul USL și pe care le-am îndeplinit. Vă spun, puține guverne, după 2004, pot să spună "da, am promis de la 1 la 5 și le-am făcut pe toate 5". Ori e un beneficiu politic pe care cred că trebuie să îl folosim.

AGERPRES: Credeți că va promulga președintele legea, ținând cont că ați mai avut surprize? Amintiți-vă doar acciza pe carburant. Câtă dezbatere a fost și câtă încrâncenare..

Victor Ponta: Categoric, eu cred că președintele va promulga legea sau dacă nu o va promulga va trebui să explice de ce nu, pentru că și domnia sa de zeci de ori cred că a vorbit despre reducerea taxării muncii și chiar a criticat Guvernul că n-o face. Cred că e cumva în situația liderilor PDL-PNL care m-au criticat până acum că de ce nu reduc CAS, acum mă critică de ce reduc. Dincolo de această discuție politică, care uneori e sterilă, ce rămâne pentru firme e faptul că e o măsură bună, e o măsură salutată în unanimitate de mediul de afaceri și eu sunt acel social-democrat al secolului XXI care știu că locuri de muncă nu creează decât zona privată, nu statul. Statul ajută prin politicile sale cum e și reducerea CAS-ului, dar până la urmă mediul privat este cel care creează locuri de muncă, care după aceea plătește taxe, impozite din care eu pot să țin școli, spitale, armată, drumuri. Ori atâta timp cât mesajul din partea mediului de afaceri privat este unanim de acceptare a acestei măsuri, ba chiar de felicitare pentru ea, disputele politice sunt neesențiale.

AGERPRES: Mai aveți în vedere și alte măsuri de relaxare fiscală, la un moment dat se vorbea de reducerea TVA la alte alimente decât pâinea. Anul acesta se poate face?

Victor Ponta: Categoric, anul acesta nu mai poți să iei alte măsuri. Ar fi nerealist să spui că poți să le faci pe toate o dată. Până la urmă, ca orice om care ajunge acasă și zice anul acesta îmi iau și mașină, îmi schimb și mobila, plec și în vacanță. Nu se pot face toate deodată. Le-am luat rând pe rând. Și anul acesta este anul reducerii CAS, anul viitor avem deja programată strategia fiscal-bugetară, indexarea pensiilor cu o medie de 4,5% și un fond de creștere a salariilor pe care îl vom distribui așa cum am făcut și în 2014: nu la toată lumea foarte puțin, 2-3%, ci mai degrabă țintit pe anumite categorii unde decalajele sunt foarte mari. Salarii mari nu cred că are nimeni din zona bugetară, dar cum a fost anul acesta cu medicii rezidenți, cu profesorii debutanți, sunt, să zic, niște priorități. Ideea mea este că mai bine banii aceia pe care îi avem îi folosim în mod targetat — nu îi împărțim așa, 2%, să nu simtă nimeni o îmbunătățire...

AGERPRES: Vă referiți la veniturile mici?

Victor Ponta: Mă refer și la venituri mici, dar și la anumite categorii cum erau medicii rezidenți. Noi nu am reușit acum să avem venituri pentru medicii rezidenți comparabile cu ce primesc în Occident, dar, înainte, realmente aveau un venit rușinos, care îi afectau nu doar material, dar, până la urmă, și ca respect pentru meseria extraordinară pe care o fac.

La fel cu profesorii debutanți. Cum faci să convingi un tânăr să rămână în educație cu un salariu absolut rușinos? Deci ideea este cum rezolvi, să zic, și o problemă materială, fără să o rezolvi de tot, dar în primul rând dai un anumit mesaj: că pentru societatea românească e important ce fac acești oameni.

AGERPRES: Trecând un pic într-un alt registru, putem clarifica situația ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care înțeleg că intenționează să meargă la BNR?

Victor Ponta: A fost foarte clară situația. Domnul Voinea și-a lămurit el însuși situația, înainte s-o mai lămuresc eu. În primul și în primul rând a fost unul dintre principalii negociatori, alături de doamna Petrescu, în relația cu instituțiile internaționale și a sprijinit total, ca om care înțelege cum funcționează mediul privat, reducerea CAS-ului. Că s-a spus, domne, Voinea nu e de acord cu reducerea. Și a zis-o el, live, exact la televiziunea care zicea că nu e de acord, că e de acord!

În al doilea rând nu și-a dat nicio demisie și nici nu-și va da demisia până când nu vom avea o discuție legată de cine vine după, cum se preiau lucrurile. Și în al treilea rând, da, a fost propus viceguvernator al BNR, un lucru pe care și l-a dorit de foarte mult timp. De altfel, domnia sa a avut o relație tot timpul specială și cu guvernatorul Isărescu, și cu prim-vicele, cu dl Georgescu. Ei sunt oamenii cu care eu m-am sfătuit întotdeauna pe tot ce ține de politici economice și fiscal-bugetare. E un mandat de cinci ani într-o echipă extraordinară și eu nu pot să-i spun lui Liviu Voinea: "Nu, nu te du acolo". El a muncit foarte mult în această perioadă, a fost secretar de stat, a fost ministru al Bugetului. Nu pot să-i spun: Nu te duce ...Ceea ce înseamnă totuși un vârf profesional pentru orice finanțist. În primul rând e votul din Parlament și după aceea o să discutăm cum facem tranziția. În primul rând trebuie să găsesc un alt ministru al Bugetului. Auzisem un zvon că o să preiau eu acel minister. Nu. Nu, la Buget trebuie să fie cineva stabil și cu niște cunoștințe speciale, pentru că nu te joci cu bugetul țării și, din punctul ăsta de vedere, lucrurile sunt...Mai ales că pleacă și secretarul de stat, domnul Gherghina, care, de asemenea, după douăzeci și ceva de ani de stat în minister, până la urmă merita o nominalizare pentru boardul BNR. Ori ideea de tranziție o fac cu cei doi, cu care, de altfel, am lucrat foarte bine chiar dacă nu sunt ei cei mai populari oameni din Guvern. Dar eu am lucrat foarte bine și m-au ajutat întotdeauna să iau deciziile corecte.

AGERPRES: Domnule prim-ministru, Guvernul trebuie să desemneze comisarul european din partea României, ați spus că vă doriți să păstrăm Agricultura, se pare că e destul de dificil. Dacă nu e Agricultura, ce poate fi?

Victor Ponta: E o situație un pic ciudată, ca să nu spun altfel și nu vreau să intru în polemici. Dar, într-adevăr, conform Regulamentului Uniunii Europene și legii naționale, comisarul european este desemnat de către Guvern, însă eu nu particip la negocieri, participă președintele țării care merge la Consiliul European. E ca și când eu trebuie să cumpăr o mașină pe care n-am văzut-o niciodată, o negociază altcineva în numele meu, mai ales o negociază domnul președinte Băsescu, cu care n-am, să zic, o relație instituțională foarte apropiată, nu m-a întrebat...

AGERPRES: A fost deja o întâlnire la Bruxelles...

Victor Ponta: A fost și va fi încă una la sfârșitul lunii iunie. Eu aflu ce se întâmplă acolo în general de la ceilalți prim-miniștri care îmi sunt colegi și prieteni și îmi spun. Eu nu aflu de la președinte.

AGERPRES: N-ați avut niciodată nicio discuție după acea reuniune informală?

Victor Ponta: Nu, n-am avut. Am avut o singură discuție cred că în urmă cu mai bine de două luni, în care, din punctul ăsta de vedere, da, ne-am pus de acord. Am spus domne, obiectivul principal e să păstrăm agricultura pentru că din punctul ăsta de vedere e un portofoliu important, dar n-am avut nicio altă discuție, ce se întâmplă dacă nu putem obține agricultura așa încât ce să spun, nu pot să spun decât că sper că președintele va negocia bine în numele României. E o situație... Eu repet, eu pot să am informații pe căi informale de la ceilalți prim-miniștri, dar asta înseamnă de fapt pentru România o putere foarte slabă de negociere pentru că toți cei de acolo știu foarte bine că negociază cu ... adică știu foarte bine că negociază cu the wrong person, cu o persoană, cu președintele care nu poate desemna comisarul.

AGERPRES: Știți că s-a vehiculat numele fostului negociator-șef al României cu Uniunea Europeană Vasile Pușcaș. Cum priviți această nominalizare?

Victor Ponta: Am o părere excelentă despre Vasile Pușcaș și cred că e unul dintre cei mai bine pregătiți români pentru o asemenea funcție, dar nu a fost absolut nimic concret. Vasile Pușcaș e un tip foarte așezat așa și nu este genul care să spună, domnule, nu contează ce portofoliu avem, numiți-mă pe mine. Deci, ideea este în primul și în primul rând să știm ce portofoliu avem, după care să cauți un profil profesional care să corespundă, pentru că acest comisar pe care România îl va propune oricum trebuie să treacă mai departe de audierile din Parlamentul European, audieri care nu sunt în niciun caz ușoare. Însă, repet, probabil după 27 (n.r. iunie) sper să aflu de la alți prim-miniștri ce primește România. Ceea ce, sincer, nu e în regulă.

AGERPRES: În plan politic cred că suntem în fața unei premiere. Cu patru luni înainte de campania prezidențială marii competitori, fie că sunt de la putere, fie că sunt din opoziție, nu au anunțat oficial un candidat pentru prezidențiale. Cum s-a ajuns la situația asta, mai ales că dvs. spuneați că după europarlamentare lucrurile se vor clarifica pe scena politică?

Victor Ponta: S-a ajuns prin ceea ce eu am considerat greu de anticipat, poate că am fost mai naiv decât alții și anume prin ruperea USL-ului. Până în luna martie și Guvernul pe care îl conduc și coaliția pe care o conduc și partidul — PSD am fost absolut convinși că avem o decizie luată în Congres de altfel de a-l susține pe Crin Antonescu pentru funcția de președinte și sincer eu cred că nimeni nu putea să-l învingă în noiembrie pe candidatul USL Crin Antonescu oricât ar fi fost alți competitori, un candidat al USL era favoritul incontestabil. În momentul în care s-au întâmplat două lucruri... Primul să zic anticipat de unii și anume ruperea USL, al doilea cred că neanticipat și anume retragerea domnului Antonescu totală de pe scena politică, pentru PSD și aliații noștri UNPR, PC și UDMR, am văzut că a anunțat deja acest lucru, ideea este de a avea un candidat al nostru care aproape sigur va intra în turul doi, iar în partea dreaptă sunt, nu știu, domnul Iohannis, domnul Predoiu, domnul Mihai-Răzvan Ungureanu, domnul Cristian Diaconescu, foarte mulți candidați, deci cred că până pe 2 noiembrie bătălia este de fapt cine intră în turul doi contra candidatului nostru.

Ori, din punctul ăsta de vedere, e un lucru bun pentru noi, de ce, pentru că putem să ne concentrăm la ce e cel mai important — la guvernare. Dacă am fi stat prinși, și eu, și colegii mei, numai în ideea de campanie electorală în mod sigur guvernarea trecea pe locul doi, ori așa noi putem să ne vedem de guvernare și o să vedem după 2 noiembrie cine este competitorul în turul doi. Dar, dincolo de asta, eu cred că s-a pus, așa cum mă uit, s-a pus carul înaintea boilor, în sensul în care există foarte multe discuții că o să fie x sau y sau z.

Cine poate să îl bată pe Ponta, cine poate să bată Guvernul. De ce zic că s-a greșit și întâmplător am văzut un om cu experiență multă, domnul Țiriac care n-are nicio treabă cu politica, dar care a repus lucrurile în matca lor normală, și anume întrebarea este ce trebuie să facă viitorul președinte? Trebuie să se priceapă la politică externă, trebuie să știe ce înseamnă securitatea națională, trebuie să știe ce înseamnă raporturile între justiție, Parlament și Guvern. Trebuie, nu știu, să vorbească limbi străine, să știe instituțiile europene și, după ce faci portretul, spui domne, cam așa, cum se face de fapt într-o firmă privată, întâi spui ce vrei pentru postul respectiv și după aceea îi chemi pe oameni la interviu.

La noi s-au prezentat la interviu oameni după care afli că de fapt ei nu se pricep nici la politică externă, nici la securitatea națională, nici la instituții publice românești sau europene, ori de aici cred că e marea confuzie, faptul că n-am definit fișa postului, i-am definit pe doritori. Apropo și de discuția despre comisarul european, păi întâi știm ce portofoliu avem și după aceea vedem, domne, te pricepi la acel domeniu că doar la agricultură n-o să mă duc eu să candidez contra domnului Cioloș că ar fi ridicol.

La fel și cu președintele, spui că vrei președinte, ok, e foarte bine, cred că toată lumea vrea președinte, întrebarea este știi ce presupune să fii președinte, ești pregătit, ce notă îți dai tu însuți sau, după aceea, publicul, pentru aceste domenii care, conform Constituției, intră în fișa postului. Așa încât până în septembrie lucrurile poate că intră în făgașul normal. Categoric însă PSD și aliații săi vom intra într-o procedură de desemnare a candidatului și noi îl avem pregătit pe candidat.

AGERPRES: Da, mă rog, este o listă scurtă...în PSD

Victor Ponta: Foarte scurtă...

AGERPRES: În care spuneați dvs. ați scurtat-o spre nemulțumirea unora că sunteți dvs. și domnul Oprescu. Vă contrazice însă domnul Geoană care spune că Sorin Oprescu e o non-soluție, dânsul este dispus să candideze. Credeți că e viabilă o nouă candidatură a lui Mircea Geoană?

Victor Ponta: Nu pot să mă pronunț. Poate să se pronunțe doar partidul în ansamblul său pentru că atunci când candidezi din partea PSD, PC, UNPR trebuie să fie de acord și cei trei.

AGERPRES: Să știți că nu mă refer doar la desemnare, ci mă refer la șansele reale, dacă ar exista o asemenea desemnare.

Victor Ponta: Haideți să desemnăm candidatul și am apreciat foarte mult că domnul Geoană a spus foarte clar, domne, dacă e altcineva desemnat îl susțin cu toată inima. Și ăsta e un lucru normal pentru că și noi l-am susținut în 2009 indiferent de dorințele de atunci și din punctul ăsta de vedere noi vom fi uniți. Ceilalți categoric vor fi dezbinați și atunci mesajul nostru trebuie să fie cât mai clar pentru ca oamenii să îl perceapă ca pe o chestie foarte clară, și anume facem schimbarea nu doar de la Guvern și la Parlament, ci facem schimbarea și la președinte, schimbarea unui regim contra căruia noi am luptat zece ani.

AGERPRES: Credeți că ne putem aștepta și la candidați surpriză? Anunțuri surpriză în preajma campaniei electorale?

Victor Ponta: Nu, nu cred, sincer, pentru că pentru funcția de președinte nu poate candida chiar oricine. Sunt niște criterii de notorietate, de sprijin politic, și, mă întorc, fișa postului. Niște cunoștințe la care trebuie să răspunzi, niște întrebări pe care nu poți să le ocolești. Care e prima problemă de politică externă a României, dar de fapt de politică internă — Republica Moldova. Ai fost la Chișinău, îi cunoști pe liderii de acolo, știi cum poți să îi ajuți, ce vrei să faci pentru ei și așa mai departe. Nu poți să eviți aceste răspunsuri dacă vrei să fii președintele României.

AGERPRES: Aveți o listă scurtă și de candidați ai dreptei care să vă dea oarece emoții pentru Cotroceni?

Victor Ponta: Toți contracandidații sunt puternici. Și eu îmi amintesc foarte clar și în 2004, și în 2009, că, sigur, la diferențe foarte mici, dar candidații noștri au pierdut. Ori ideea este că, repet, oricine va intra în turul doi din partea dreptei e un candidat puternic, prin simplul fapt că încearcă să îi reunească pe toți ceilalți. Dacă nu tratăm cu foarte mare seriozitate, putem să pierdem a treia oară. Dar, în același timp, eu cred că am învățat destule din trecut și putem să evităm greșelile.

AGERPRES: Domnul Iohannis și alți liberali spun că vă temeți de această unificare a dreptei și că încercați să o împiedicați susținând din umbră Grupul de Inițiativă pentru Păstrarea Identității Liberale a domnului Tăriceanu.

Victor Ponta: V-ați exprimat bine, domnul Iohannis și liberalii pentru că nu există nicio legătură între dânșii. Eu sunt mai liberal decât alți liberali.

AGERPRES: Și alți liberali...

Victor Ponta: Eu sunt mai liberal decât domnul Iohannis măcar pentru faptul că în 2012, în cadrul USL din care domnul Iohannis nu făcea parte, ne-am luptat cu partidul domnului Băsescu măcar pentru faptul că am aplicat la guvernare măsurile propuse de liberali, exact acei liberali care acum am văzut că sunt dați afară: domnul Tăriceanu, domnul Chițoiu, domnul Silaghi. Deci ceea ce am stabilit cu PNL și ceea ce a atras voturile electoratului PNL noi am făcut și am făcut cu acești oameni. Am spus în glumă, dar nu e o realitate că sunt mai liberal decât domnul Iohannis. Nu sunt deloc mai liberal decât domnul Tăriceanu care în urmă cu 24 de ani a fondat PNL-ul sau decât ceilalți, așa încât, când vorbesc de liberali, eu vorbesc de cei care într-adevăr au participat la formarea USL, au participat la programul de guvernare, au adus niște idei liberale foarte bune, toate cele trei le-am și pus în aplicare.

Mai departe ideea de a-ți face un singur partid e idealul lui Traian Băsescu din 2005. Toți cei care erau pe atunci în politică își aduc aminte foarte clar că în 2005 Traian Băsescu a vrut fuziunea PNL-PDL un mare partid în PPE (...) Vedeți, istoria e ciudată, nu i-a ieșit în 2005 și îi iese în 2014 exact când pleacă. Mi se pare un semn de miopie politică. Să faci în 2014 ceea ce nu i-a ieșit în 2005 domnului Băsescu.

AGERPRES: Și o ultimă chestiune. Ce șanse mai dați intrării PP-DD în Guvern în condițiile în care partenerii dvs. se opun acestui demers, dar și faptului că negocierile au cam trenat în ultima vreme?

Victor Ponta: Nu, ideea de colaborare cu PP-DD a venit dintr-o realitate politică. Faptul că în 2012 noi am participat în alegerile locale, că despre locale e vorba, ca USL, am schimbat în toate județele cu excepția Arad și Alba dacă nu mă înșel conducerea PDL și, acum, după doi ani, fără alegeri, s-a schimbat decât o înțelegere, și domnul Blaga aici a fost mai deștept decât liberalii, i-a luat din USL și a revenit la guvernare, ori noi am fost obligați că nu există o altă formațiune, există PP-DD-ul în consiliile județene, cred că, cu toate consiliile județene, nu știu dacă e vreo excepție să facem majorități cu ei. Deci din punctul ăsta de vedere a fost o negociere forțată de ceea ce s-a întâmplat PNL-PDL.

Și mai e un lucru, eu vreau ca acest Guvern să reprezinte pe cât mai mulți dintre cetățenii României. PP-DD-ul a obținut în 2012 un scor semnificativ, nu știu, peste zece la sută, ori eu am obligații ca Guvern, chiar dacă îmi place sau nu îmi place de liderul formal sau informal al partidului, eu am obligația să guvernez și pentru cei zece la sută și în general e un electorat mai de stânga decât chiar al PSD-ului cu probleme sociale, cu probleme importante, economice, ori dacă eu pot să îi reprezint o fac cu toată convingerea.

preluare : Agerpres