Ioana Petrescu: Reducerea CAS este o măsură curajoasă, la fel ca și introducerea cotei unice

Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale /CAS/ cu cinci puncte procentuale este o măsură curajoasă și pro business, la fel ca și introducerea cotei unice, a declarat luni, în plenul Senatului, ministrul Finanțelor Publice, Ioana Maria Petrescu.

Oficialul MFP a subliniat că analiza efectelor reducerii CAS după anul 2000 arată că pe termen mediu apar efecte pozitive — diminuarea persoanelor angajate la negru și a evaziunii fiscale pe piața muncii, investiții suplimentare cu efect de multiplicare în economie, creșterea ratei de ocupare, îmbunătățirea competitivității externe prin costul unitar la muncă, atragerea de investiții străine directe.

Deși CAS s-a redus cu 8 puncte procentuale în patru ani, în perioada 2005-2008, nivelul încasărilor bugetare s-a menținut relativ constant, la 9,5-9,6% din PIB, ceea ce arată că impactul bugetar al reducerii CAS a fost acoperit de o mai bună colectare și o creștere a conformării voluntare, a spus Ioana Petrescu.

Pe de altă parte, când CAS a crescut cu 3 puncte procentuale, în 2009-2010, încasările la buget s-au redus cu 3%.

Ministrul Finanțelor a menționat că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale poate duce la o creștere a PIB de 0,1-0,2%, ceea ce poate duce la crearea a 70.000 noi locuri de muncă. Analizele MFP arată că sumele suplimentare care rămân la angajatori pot duce la recuperarea la buget a unei sume de 1,2-1,3 miliarde lei din TVA și prin efect de multiplicare dacă se fac investiții noi cu 50% din aceste sume, respectiv 1,3 miliarde lei dacă se fac anagjari noi. Mai mult, reducerea evaziunii fiscale, generată de astfel de măsuri, ar aduce 4,75 miliarde lei la buget în cazul unei diminuări de 25%.

Din 2008 până în prezent, evaziunea fiscală la CAS a crescut de la 9 miliarde lei la 19 miliarde lei, într-un context în care CAS a crescut, ceea ce în opinia ministrului Finanțelor arată că nivelul CAS a trecut de pragul la care agenții economici acceptă plata acestor contribuții și se plasează în defavoarea încasărilor bugetare.

Referindu-se la criticile conform cărora reducerea CAS va accentua deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat /BASS/, Ioana Petrescu a afirmat că deficitul de venituri la BASS nu este o problema nouă și există din 2008, problema de baza fiind dezechilibrarea raportului dintre numărul pensionarilor și numărul persoanelor care lucrează.

Există studii, a avertizat oficialul MFP, care arată că, dacă nu se face nimic în acest sens, acest deficit se va dublă în termeni nominali până în anul 2020.

"Ceea ce facem acum este să luăm astfel de măsuri pentru a încuraja angajările", a spus Ioana Petrescu.

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale reprezintă practic o diminuare cu 20% a cotei pentru angajator și este cea mai mare reducere de CAS la angajator din ultimii 14 ani.

"Reducerea CAS este necesară și binevenită și avea efecte pozitive asupra a milioane de angajați și a peste 600.000 de firme. Beneficiile cu siguranță vor veni pe termen mediu și lung. În urmă cu 10 ani există o dezbatere referitoare la cota unică, în cadrul căreia s-a discutat de o gaură neagră pentru buget, s-a discutat de efectele negative pe care le va avea acea reducere a fiscalității. După cum cu toții știm, reducerea cotei de impozitare și cota unică la impozitul pe venit și pe profit a fost o măsură benefică. Va asigur că aproape orice investitor cu care mă întâlnesc menționează cota unică de 16% că fiind unul din motivele principale pentru care a venit în România", a spus Ioana Petrescu.

În anii 1990, CAS a variat de la 15% la 60%, iar ponderea CAS în total venituri bugetare a depășit pragul de 30%. Ratele ridicate de CAS au dis la o evaziune fiscală ridicată și colectări mici la buget. După anul 2000 a început o relaxare pe acest plan, iar CAS a ajuns de la 57% la 44,35% în prezent. La angajator, rata de CAS s-a redus de la 40,3% la 27,85% în prezent.