Cele mai scurte războaie din istorie

Marile razboaie din istorie au fost de durata. Se cunosc insa si conflicte militare scurte, unele chiar cu consecinte politice si militare importante, care au durat mai putin de un an, ba chiar mai putin de o luna si exista un caz unic, cand conflictul a durat mai putin de o ora, dar a facut cateva sute de victime.

Spre deosebire de marile conflagratii de durata, care adesea antrenau mai multi participanti, razboaiele scurte erau izbucnite intre doi beligeranti, dispusi sa se lase pagubasi, cand isi epuizau mijloacele sau resursele morale, iar cel mai slab, sau poate cel mai intelept, hotara sa cedeze, potrivit Infoniac.

Razboiul insulelor Falkland

Conflictul este inca in memoria contemporanilor. El a izbucnit intre Argentina si Marea Britanie, avand ca obiect controlul insulelor Falkland, din Atlantic. S-a declansat la 2 aprilie 1982 si s-a incheiat la 14 iulie al aceluiasi an, durand astfel 74 de zile.

Din partea britanica au cazut 257 victime, iar din partea argentiniana 649. Populatia locala a insulelor a sacrificat 3 civili, pe altarul patrei. Fortele combatante fiind total disproportionate, dreptatea a fost de partea celui mai puternic. Marea Britania a invins, iar Argentina a trebuit sa renunte la pretentii.

Razboiul polono-lituanian (1920)

Polonia si Lituania, doua state abia reaparute pe harta dupa primul razboi mondial, s-au pomenit in scurt timp in conflict deschis pe tema unor revendicari teritoriale, in zona Vilnius.

Durata razboiului nu este clara, intrucat relatarile celor doua parti nu coincid, dar este cert ca atat inceperea ostilitatilor, cat si incetarea lor s-a incadrat in acel an 1920. Rezultatul a ramas confuz.

Razboiul greco-turc (1897)

Marul discordiei in acest razboi a fost insula Creta, aflata inca sub dominatie otomana si revendicata de greci. Conflictul este cunoscut in istorie ca "razboiul de 30 de zile". Grecii au contat pe revolta cretanilor, dar impactul revoltei s-a dovedit slab.

Razboiul a sacrificat mii de vieti, fara folos, intrucat initiativa Greciei a esuat. Opinia publica din Grecia l-a facut raspunzator pe printul mostenitor Constantin, a carui sotie Sofia era printesa prusaca, iar Prusia simpatiza Turcia.

Razboiul armeano-georgian (1918)

In timpul primului razboi mondial, trupele otomane au ocupat o regiune de-a lungul frontierei cu Georgia si Armenia. Cand s-au retras turcii, cele doua tari au intrat in conflict, fiecare revendicand unele parti din aceste teritorii.

Conflictul a durat 24 zile, de la 3 decembrie 1918 pana la 31 decembrie 1918, si a fost reglementat fara probleme, prin interventia Marii Britanii.

Razboiul chino-vietnamez, din 1979

Cauza razboiului a fost invazia vietnamezilor in Cambodgia, pentru a slabi gruparea comunista "Khmerii Rosii". Miscarea era sustinuta de China, care si-a indreptat armele asupra Vietnamului, intr-un razboi de 27 zile.

In acest timp, au reusit sa moara 26.000 militari chinezi si 20.000 militari vietamezi. Razultatul razboiului a ramas in coada de peste: chiar si pana astazi, fiecare din beligernati pretinde ca a castigat batalia.

Razboiul sarbo-bulgar (1885)

Conflictul a inceput dupa ce Bulgaria si-a anexat un teritoriu controlat pana atunci de Imperiul Otoman, acordand totusi azil politic liderilor dusmanului. Gestul a nemultumit Serbia vecina, care a atacat Bulgaria la 14 noiembrie 1885. Conflictul a durat doua saptamani si s-a soldat cu 1.500 victime, fiecare dintre beligernati proclamandu-si victoria.

Razboiul de sase zile (1967)

Dupa criza Suezului din 1956, tarile din zona s-au declarat in conflict cu Israelul. Dupa mai multe manevre politice, Israelul a atacat brusc Egiptul la 5 iunie, intr-un conflict care s-a incheiat la 10 iunie.

Dupa lupte grele, atacurile aeriene ale Israelului au fost decisive, iar conflictul s-a incheiat cu un castig teritorial: Israelul si-a atribuit fasia Gaza.

Razboiul de 40 minute din 1896

Murind sultanul Zanzibarului Ibn Hamad Tuvayni, urmasul acestuia a declarat ca nu va mai sprijini interesele britanice din zona. Marea Britanie i-a adresat un ultimatum, ramas fara raspuns. In ziua de 27 august 1896, ora 9.02, palatul sultanului a fost incendiat.

Imediat, oamenii sultanului au atacat si scufundat iahtul regal din port, dar luptele au dus la pierderea a 570 vieti. La orele 9,42, sultanul a hotarat coborarea steagului din fata palatului, ceea ce dadea semnalul incetarii luptelor. A doua zi, Marea Britanie a sprijinit instalarea unui alt sultan, care sa-i fie fidel. Invatatura pentru cine nu stie sa stea in banca lui.