Filme de Louis Delluc şi Jean Cocteau, în a treia sesiune a programului "Avangarda revizitată"

Miercuri şi sâmbătă, 26 Ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) va fi prezentată a treia sesiune din cadrul programului "Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României" (concept şi viziune curatorială: Igor Mocanu).

Ediţia I

Artişti: Germaine Dulac, Louis Delluc, Fernand Leger, Dudley Murphy, George Antheil, Man Ray, Abel Gance, Francis Picabia, Rene Clair, Marcel Duchamp, Salvador Dalí, Luis Bunuel, Erik Satie.

Sesiunea a III-a: 92 de ani de la lansarea revistei bilunare "Le Journal du Cine-club" de către Louis Delluc (Ianuarie 1920)

23 şi 26 ianuarie, ora 19:00, Cinemateca Eforie

Programul celei de-a treia sesiuni:

FRIGURI / FIEVRE

Franţa, 1921 / alb-negru / Film de ficţiune, film mut

Regie: Louis Delluc

Scenariu: Louis Delluc

Imagine: Alphonse Gibory, George Lucas

Cu: Eve Francis, Edmond Van Daële, Gaston Modot, Elena Sagrary, George Footit, Yvonne Aurel, Andrew Brunelle, Marcelle Delville, Leonid Walter de Malte, Leon Moussinac, Lili Samuel, Noemi Seize, Solange Sicard

FEMEIA DE NICĂIERI / LA FEMME DE NULLE PART

Franţa, 1921 / alb-negru / Film de ficţiune, film mut

Regie: Louis Delluc

Scenariu: Louis Delluc

Producător: Felix Juven

Muzică: Jean Wiener

Imagine: Alphonse Gibory, George Lucas

Cu: Eve Francis, Gine Avril, Noemi Seize, Denise, Edmonde Guy, Roger Karl, Andre Daven, Michel Duran, Jean Wiener ş.a.

SÂNGE DE POET / LE SANG D'UN POETE

Franţa, 1930/1945 / alb-negru / Film de ficţiune, film sonor

Regie: Jean Cocteau

Scenariu: Jean Cocteau

Producător: Contele de Noailles

Muzică: Georges Auric

Imagine: Georges Perinal

Montaj: Jean Cocteau

Costume: Coco Chanel

Cu: Enrique Rivero, Lee Miller, Pauline Carton, Odette Talazac, Jean Desbordes, Fernand Dichamps, Lucine Jager, Feral Benga, Barbette, Jean Cocteau

Alipirea lui Louis Delluc cercurilor avangardei europene pare fortuită numai la prima vedere. Nu şi dacă ne amintim că celebrul regizor francez a fost unul din principalii susţinători şi promotori ai experimentului avangardist şi ai autorilor emergenţi în perioada dintre cele două Războaie Mondiale. Începând cu 1917, dezvoltă o activitate intensă de critic de film, pe atunci termenul încă inexistent, trecând drept inventatorul sau, după caz, creatorul cuvântului "cineast". Deşi suspectat de a-l fi creat după chipul şi asemănarea propriei reviste, "Cinea", termenul se va încetăţeni foarte curând, într-o concurenţă acerbă cu "cinegrafist" şi alţi monştri lexicali. Şi totuşi, ce-l leagă pe Delluc de avangarda cinematografică? Ca fodator al mai multor cinecluburi şi membru al CASA (Club des Amis du Septieme Art) al lui Ricciotto Canudo, alături de alţi membri la fel de importanţi, cum au fost Germaine Dulac, Marcel L'Herbier, Alberto Cavalcanti, Jean Epstein, Leon Moussinac, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Robert Mallet-Stevens, Fernand Leger, Jaque Catelain, Harry Baur, Gaston Modot ş.a., Louis Delluc a colaborat intens cu autorii avangardişti, unii dintre ei fiindu-i chiar colegi de platou, le-a luat apărarea în presă şi le-a scris istoria. În fapt, aşa cum observă Malte Hagener, Delluc a fost un personaj-cheie în istoria a ceea ce mai târziu vom înţelege prin "film culture", acest concept însumând nu numai totalitatea producţiilor cinematografice propriu-zise, ci şi revistele, festivalurile şi cinecluburile din jurul lor, care, uneori, ca în cazul filmelor fără peliculă create de cercul lui Kuleţov, au fost mai importante pentru film decât filmul însuşi… Autorii avangardişti au fost integraţi firesc în paginile revistelor "Cinea" sau "Le Journal du Cine-club", ultima fondată în Ianuarie 1920, când Delluc turna primul său film. Ca autor de filme (şapte la număr), Delluc a prelungit mai degrabă estetica cinematografică impresionistă, cu un accent puternic asupra decorurilor naturale obligatoriu generatoare de stări, emoţii, predispoziţii. Asta e varianta oficială a interpretării critice, căci, din perspectiva culturii filmului, arta lui Delluc nu poate aparţine decât avangardei, ea fiind provocată, generată de şi creată în mediul acesteia, deşi a lucrat, de cele mai multe ori, cu materialul clientului, adică al mainstream-ului şi publicului larg. Proiectul avangardei revizitate continuă, aşadar, cu unul din autorii săi însemnaţi şi, într-o oarecare măsură, de neocolit. Mai rămâne să menţionăm că în 1937 va fi fondat Premiul "Louis Delluc", acordat, la prima ediţie, lui Jean Renoir (filmul LES BAS-FONDS), un alt autor important al avangardei cinematografice, iar în 1946, lui Jean Cocteau, pentru LA BELLE ET LA BETE. În cadrul celei de-a treia sesiuni, mai prezentăm şi LE SANG D’UN POETE, produs de Contele de Noailles, cu muzică de Georges Auric şi costume de Coco Chanel.

Tarifele practicate de Cinemateca Română:

Bilet pentru spectatorii fără abonament: 10 lei

Bilet pentru spectatorii cu abonament: 8 lei

Bilet pentru elevii, studenţii, pensionarii etc. cu abonament: 5 lei

Bilet pentru studenţii UNATC sau UNArte cu abonament: 5 lei

Abonament (valabil pentru întreaga stagiune): 15 lei

Abonament (redus, pentru elevi, studenţi, pensionari etc.): 12 lei

Abonamentele pentru stagiunea în curs se pot achiziţiona de la Cinemateca Eforie.