Expoziţie-eveniment la Muzeul de artă Arad. Pictură şi stampă chineză din colecţia Adrian Ciceu (Germania)

“Stampele chineze expuse la Muzeul de Artă din Arad sunt, în marea lor majoritate, xilogravuri realizate între anii 1950 – 1970, după acuarele ale unor pictori chinezi moderni celebri: Qi Baishi, Xu Beihong, Ren Bonian, Li Keran, etc. Subiectele predilecte ale lucrărilor, executate în tehnica tradiţională a xilogravurii, sunt teme mult îndrăgite de artiştii chinezi: animale, păsări, insecte şi flori” – Ioan Colta, curator.

Muzeul de Artă Arad/Sala Ovidiu Maitec – (strada  Gh. Popa 2-4, et. 2)

10 aprilie – 10 mai 2013

Vernisaj: 10 aprilie 2013, ora 18.00

Coordonator de proiect: Adriana Pantazi

Curator: Ioan Paul Colta

Complexul Muzeal Arad Vă invită la vernisajul expoziţie Pictură şi stampă chineză, eveniment ce va avea loc miercuri, 10 aprilie, ora 18.00, la Muzeul de artă Arad. Vernisajul va avea loc în prezenţa domnului Adrian Ciceu, proprietarul colecţiei.

Expoziţia va fi deschisă în premieră la Arad, până în data de 10 mai a.c.

Expoziţia este compusă din două zone distincte, care relaţionează organic între ele; o parte de pictură chineză modernă şi o alta de stampe, xilogravuri chineze realizate în tehnica tradiţională.

Lucrările de pictură chineză modernă sunt executate de maestrul Ma Cheng Xiang (n. 1937), pictor şi reputat caligraf, fost profesor de pictură la Academia Centrală de Artă Dramatică din Beijing. Creaţia acestuia, cu accente expresioniste, oferă o foarte actuală perspectivă asupra artei chineze contemporane de factură tradiţională.

Printre temele favorite ale artistului se regăsesc şi două din subiectele majore ale picturii chineze tradiţionale; animalele, respectiv peisajul. Animalele (pisici, cerbi, vulpi sau bufniţe) sunt redate într-o manieră modernă, aparent extrem de redusă ca mijloace de expresie, însă pictorul reuşeşte să surprindă, cu un  umor subtil, esenţa, caracterul fiecărui animal în parte.

Peisajele lui Ma Cheng Xiang sunt definite de relaţia polară, de tip yin-yang, dintre Vid şi Plin. Prin Vid, Plinul ajunge să-şi manifeste adevărata lui plenitudine. Marii maeştri considerau că Vidul trebuie să fie mai pe îndelete gândit decât Plinul, căci el este cel care, sub forma aburilor, a ceţurilor, a norilor sau a suflurilor invizibile, conţine, potenţial, toate lucrurile, antrenându-le în procesul transformării secrete. Departe de a dilua spaţiul, el conferă operei acea unitate în care toate lucrurile coexistă şi respiră ca într-o structură organic armonizată.

             Adelina Stoenescu,   

Departamentul de Relaţii Publice a

                                                                                                                  Complexului Muzeal Arad