Ion Popescu-Gopo, omagiat la Berlin la 90 de ani de la nașterea sa

Câteva dintre cele mai importante scurtmetraje de animație pentru care Ion Popescu-Gopo a obținut importante premii internaționale vor putea fi vizionate de publicul berlinez la 31 octombrie, în cadrul unei seri omagiale organizate de ICR Berlin cu prilejul împlinirii a 90 de ani de la de la nașterea cineastului.

 Vor fi proiectate scurtmetrajele 'Scurtă istorie' (1957) . 'Șapte Arte' (1958) și 'Homo sapiens' (1960), precum și filmul de lungmetraj 'S-a furat o bombă' (1962).

Evenimentul este organizat în cadrul ciclului CinemaTEK consacrat marilor cineaști români, precizează ICR Berlin.

Invitat este criticul de film Mihai Fulger, care va face o prezentare introductivă a filmelor și va purta o discuție cu publicul după proiecțiile de film.

Ion Popescu-Gopo este primul cineast român care a câștigat un trofeu major la Cannes — Palme d'Or pentru scurtmetraj — și unul dintre cei mai importanți regizori de desene animate din România. După ce a obținut Marele Premiu la Cannes, omulețul animat de Gopo a devenit celebru în întreaga lume. Faimosul omuleț va reapărea pe parcursul următoarelor trei decenii în 21 de scurtmetraje create de Gopo: 'Șapte arte', 'Homo sapiens' (1960), 'Alo! Halo!' (1962), 'Ecce homo' (1977), 'Trei mere' (1979), 'Quo vadis Homo sapiens' (1982) , 'Homo Faber' (1986) etc.

Lungmetrajul 'S-a furat o bombă', regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu, a fost, de asemenea, nominalizat la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în anul 1962 și a contribuit la faima internațională a cineastului român. 'S-a furat o bombă' este o parabolă politică science fiction cu accente parodice. Bazat pe gag-uri și imagini comic-burlești, filmul 'S-a furat o bombă' ne amintește de cinematografia lui Keaton si Chaplin. Gopo parodiază estetica filmelor cu gangster, precum și a filmelor americane de urmăriri, aducând în prim-plan personaje de o candoare care intră în dezacord comic cu statutul profilat de gangster pe care îl dețin. Gangsterii din 'S-a furat o bombă' se tem ei înșiși de bomba pe care o fură, se deghizează și fug, inversând rolurile între urmăritor și urmărit într-o manieră parodică.

Criticul de film Mihai Fulger observă că există între scurtmetrajele de animație și lungmetrajul 'S-a furat o bombă' o puternică continuitate tematică. Personajul principal, interpretat de Iurie Darie și botezat de această dată 'Om', este, fără îndoială, o nouă metamorfoză a omulețului. În plus, atât în filmul de lungmetraj 'S-a furat o bombă', cât și în unele scurtmetraje, precum 'Homo Sapiens', omulețul poartă în el aceeași încărcătură ideatică, fiind un pacifist, un bonom, un personaj care deschide ochii cu candoare asupra lumii și încearcă să-i priceapă misterele. Perpetua sa ingenuitate este dublată de sensibilitate (simbolizată de floarea pe care protagonistul o poartă pretutindeni), ceea ce sporește atașamentul spectatorilor față de personajul animat. Este semnificativ faptul că 'Om', junele și șarmantul fluieră-vânt din 'S-a furat o bombă', stârnește mânia militarilor camuflați și înarmați tot din cauza unei flori, iar în finalul ciclic al acestui film eroul și partenera sa, folosind o bucată din bomba atomică, umplu cu flori câmpul pustiit pe care se desfășuraseră experimentele nucleare, la fel cum, în 'Scurtă istorie', omulețul sfârșea prin a umple cu flori întreaga galaxie. (M.Fulger)

Ion Popescu Gopo a mai regizat filmele de lungmetraj 'Pași spre lună' (1964), 'Maria Mirabela' (1981), 'Galax, omul păpușă' (1984), 'Rămășagul' (1984) ș.a.

Pe lângă activitatea sa de regizor, Ion Popescu-Gopo a fost și artist plastic, caricaturist, actor și scenarist de film, lăsând, prin inventivitatea și modernitatea sa, o amprentă puternică asupra cinematografiei românești.