Mugur Isărescu: România încheie de rambursat împrumutul de la FMI cu rezerve valutare mai mari

România va termina de rambursat împrumutul de la Fondul Monetar Internațional în 2015 cu rezerve valutare mai mari decât în momentul în care a contractat împrumutul și cu rezerve minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută reduse de la 40% la 18%, a declarat, joi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

"Terminăm de rambursat împrumutul cu rezerve mai mari decât atunci când l-am luat și cu rezerve minime la valută reduse de la 40% la 18%. Cred că este momentul să arătăm aceste cifre care justifică acel împrumut și arată faptul că programul a funcționat. Acest lucru ne îndreptățește să avem o îmbunătățire în continuare a ratingului de țară și să vorbim de intrarea într-un nou ciclu de dezvoltare echilibrată și echilibrantă până în momentul intrării în zona euro", a explicat Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.

El a reamintit discuțiile apărute în perioada contractării creditului de la Fondul Monetar Internațional (FMI) privind suma împrumutată, respectiv dacă era sau nu nevoie de 12 miliarde de euro.

"Acum aș spune că s-a luat cam mult. Atunci am fost pentru o sumă mai mică", a subliniat guvernatorul BNR.

Cu toate acestea, Isărescu susține că valoarea împrumutului de la FMI a fost adecvată, având în vedere că a fost contractat în perioadă de criză, și a constituit un element descurajant pentru operațiunile speculative, ajutând România să depășească acea perioadă economică dificilă.

Guvernatorul BNR a precizat că, la finalul acestui an, România va mai avea de rambursat circa 1,3 miliarde de dolari din împrumutul luat de la FMI, iar în 2015 acesta se va stinge.

Vor rămâne de achitat împrumuturile de la Uniunea Europeană și Banca Mondială, care au fost contractate pe termene mai lungi și care intră în sarcina Ministerului Finanțelor Publice, a adăugat acesta.

Potrivit șefului BNR, rambursarea împrumuturilor contractate de România cu UE și BM va începe în acest an, va accelera în 2015, iar în momentul aderării la zona euro, 2019, în cazul în care se menține respectivul obiectiv, să rămână sume mai mici de plată.