Posibile scenarii privind viitorul energetic al României în următorii 5 ani

   Într-un context din ce în ce mai globalizat, politica energetică a României se realizează în cadrul schimbărilor şi evoluţiilor ce au loc pe plan naţional şi european. În acest context politica energetică a României trebuie să fie corelată cu documentele similare existente la nivel european pentru a asigura convergenţa politicii ţării noastre cu politica Uniunii Europene în domeniu.De aceea se impune ca strategia energetică să urmărească  îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie – mediu ale Uniunii Europene, obiective asumate şi de România.

Cererea totala de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare. Previziunile indică o creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Viziunea politicii energetice europene de astăzi corespunde conceptului de dezvoltare durabilă şi se referă la următoarele aspecte importante: accesul consumatorilor la sursele de energie la preţuri accesibile şi stabile, dezvoltarea durabilă a producţiei, transportului şi consumului de energie,siguranţa în aprovizionarea cu energie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. România dispune de o gamă diversificată, de resurse de energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu, precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile.

Înainte de 1990, învățătorii și profesorii ne vorbeau la unison despre norocul de a ne fi născut în mijlocul unui popor harnic și bun și într-o țară dăruită cu o sumedenie de bogății naturale. Dacă miturile privind hărnicia și bunătatea concetățenilor și-au pierdut până acum majoritatea adepților, afirmațiile despre resursele mediului înconjurător se dovedesc a nu fi fost doar povești.

„Este clar că, din punctul de vedere al resurselor energetice, România stă mai bine decât majoritatea statelor europene. Pe partea regenerabilă suntem peste medie la sectorul hidro și avem potențial deloc neglijabil și în ceea ce privește energia eoliană sau solară. Dar și depozitele de gaze, petrol ori cărbune nu sunt tocmai de ignorat“, afirmă analistul pe teme de energie Cătălin Dimofte

Toate datele de până acum sugerează că independența energetică a României ori măcar reducerea semnificativă a nevoii de importuri în acest domeniu ar putea fi la câțiva pași distanță.Cu toate acestea scăderea dependenței energetice nu poate avea loc peste noapte.

„Este foarte important dacă în viitor ne vom putea alege propriile noastre proiecte de energie, căci se vede cu ochiul liber ce se întâmplă cu statele care nu au această posibilitate“, consideră analistul de politică externă Dan Dungaciu. În același timp, arată el, chiar dacă nu reușești să devii complet independent energetic, contează foarte mult de cine ești dependent. Iar criza gazelor din ultima perioadă este un exemplu în acest sens.

Independenţa energetică înseamnă mai puţină dependenţă de preţurile pe care le practică Gazprom şi mai multă putere de negociere pentru ţara noastră în raport cu Rusia.

Statistic vorbind, ţările care-şi exploatează resursele naturale sunt mai bogate decât cele care nu o fac. Mai mult, ţările democratice care-şi exploatează resursele o fac prin intermediul unor companii private, nu prin companii de stat. Acest lucru duce la creşterea concurenţei şi la asigurarea unui preţ mai mic pentru sursele de energie. SUA, Germania, Marea Britanie, chiar şi Polonia, fac acest lucru, iar Franţa îşi asigură independenţa energetică prin centralele nucleare. Să nu uităm de ţările arabe, care profită din plin de pe urma bogăţiilor subsolului.

Criza declanșată de anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia și o dispută privind plata facturilor a încurajat și mai mult Bucureștiul să urmărească independența energetică. În mai, vicepreședintele american Joe Biden a vizitat România pentru a discuta alternativele la dependența Europei la energia rusă și posibilitatea ca România să devină un punct cheie de conexiune pentru piețele energetice între Est și Vest.

„ În pofida dependenţei Europei de petrolul şi gazul rusesc, România este singura ţară din sud-estul Europei care are şanse reale să devină independentă, anul trecut producţia proprie acoperind 85% din consumul intern de gaze.Dezvoltarea sectorului energetic va însemna crearea de noi locuri de muncă, colectarea mai multor taxe suplimentare la bugetul de stat şi preţuri cât mai bune pentru consumatori” a explicat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie

În România, oportunităţile din sectorul de petrol şi gaze acoperă întregul lanţ, de la explorare, la exploatare şi dezvoltare de perimetre de petrol şi gaze.Astfel, ţara noastră ar avea capacitatea să devină un adevărat furnizor de siguranţă şi independenţă energetică în plan intern, cât şi în regiune, dacă vor fi găsite resursele financiare pentru investiţii de lungă durată în acest sector.