Mitropolitul Andrei Şaguna: Biserica si Naţiune

        Biografii şi exegeţii Mitropolitului Andrei Şaguna conchid că opera scrisă, precum şi realizările sale în plan administrativ  au fost încărcate de semnificaţii deopotrivă naţionale şi bisericeşti. Devenind Episcop al Bisericii Ortodoxe din Transilvania, în 1847, acesta a asumat dezideratul reînfiinţării Mitropoliei Ortodoxe, care să reprezinte cadrul propice în care românii ardeleni să- şi poată păstra şi afirma conştiinţa naţională. Jurisdicţia canonică exercitată de către Mitropolia sârbească de la Karlovitz împiedica existenţa unei vieţi naţionale cu adevărat independente pentru românii ortodocşi transilvăneni.Visul şagunian s- a materializat, după eforturi semnificative, după negocieri cu conducerea imperiului Habsburgic, dar şi cu Mitropolia sârbească, la data de 24 decembrie 1864, când, prin înalta semnătură imperială, lua fiinţă Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei. Aşa cum arăta profesorul Dumitru Stăniloaie, acest moment a avut o mare semnificaţie, atât pe plan naţional, cât şi bisericesc. Sub aspect naţional, s- a  cristalizat astfel posibilitatea pentru românii ardeleni de a păstra şi potenţa, în baza comunităţii de credinţă, relaţiile cu fraţii lor din sudul şi estul Carpaţilor. Totodată, Mitropolia a conferit românilor din întreaga Transilvanie, Crişana, Maramureş şi părţile ungureşti  o conducere unitară. Prin elaborarea şi adoptarea în 1868 a ,, Statutului Organic al Bisericii Greco-Orientale Române din Ungaria şi Transilvania”,Şaguna a chemat în forurile bisericeşti şi mirenii, lărgind aşadar sfera decizională. Mitropolitul a manifestat o mare preocupare pentru emanciparea prin şcoală a naţiunii române din Transilvania. Clerici şi mireni au conştientizat necesitatea conjugării eforturilor privind accesul la educaţie a tinerilor români. Prin demersul său constant, Şaguna a conferit Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania o semnificativă dimensiune socială. Dimensiunea educativă a activităţii sale  s- a repercutat într-o multitudine de realizări - dacă ar fi să amintim aici doar înfiinţarea, între anii 1850 şi 1865, a 339 şcoli, precum şi întemeierea liceului braşovean şi a gimnaziului de la Brad.  Un rol covârşitor a avut mitropolitul şi în ceea ce priveşte formarea elitelor româneşti din Transilvania şi nu numai, prin susţinerea şi trimiterea unor tineri talentaţi la universităţi germane, unde să studieze teologia si pedagogia. Astfel s a putut forma o elită pedagogică românească în Transilvania, comparabilă cu cea din apusul Europei. Nu trebuie uitat nici demersul întreprins în vederea cristalizării conştiinţei politice naţionale româneşti, demers realizat cu precădere prin intermediul ziarului,, Telegraful Român”, înfiinţat în anul 1835, ziar care a găzduit articole care priveau viaţa şi realităţile româneşti din toate regiunile locuite de români. În activitatea diplomatică pe care a desfăşurat o, în beneficiul naţiunii române, Şaguna a profesat principiile libertăţii şi egalităţii  naţionale, pe baza cărora se poate realiza convieţuirea între naţiuni.  O atenţie deosebită a acordat o mitropolitul românilor din Ungaria, prin sprijinirea unor biblioteci cu carte românească, dar şi prin susţinerea materială a unor tineri studioşi de acolo pentru a- şi  putea  desăvârşi studiile teologice şi pedagogice. Pentru grija pe care a purtat o comunităţii române din Ungaria - contribuind decisiv la păstrarea conştiinţei naţionale în sânul acesteia - credem că ridicarea unei statui a mitropolitului la Gyula ar reprezenta o manifestare a recunoştinţei faţă de străduinţele acestei mari personalităţi româneşti.

Antoniu Martin