Perspective optimiste pentru românii timoceni

       Recent, l-am avut ca invitat într-o ediţie a emisiunii Mapamond Românesc, pe Baricada Tv, pe iniţiatorul Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Timişoara, Milos Jurjevici.  Acesta, originar din oraşul Negotin, Serbia,  aflat deja în al patrulea an de studiu în Timişoara – unde în prezent este masterand la silvicultură-, a relatat cum a ajuns să studieze în România şi cum a ajuns la iniţiativa constituirii unei asociaţii a studenţilor români din Timoc, Serbia, în oraşul de pe Bega. Terminând liceul de matematică-informatică la Negotin, unde toate disciplinele le-a studiat în limba sârbă, Milos Jurjevici a avut curajul să acceseze sistemul universitar din România. Cum a ajuns să se îndrepte spre România? Un apropiat al familiei sale i-a prezentat oportunităţile care există pentru un tânăr român din Serbia, printre care se numără o bursă de studii oferită de către statul român.  Din cele relatate de acesta, a fost nevoie de un an pregătitor de limbă română-pe care l-a efectuat tot în centrul universitar timişorean- pentru a se putea înscrie cu succes în primul an de facultate. Înfiinţarea unei asociaţii care să-i reprezinte pe studenţii români din Serbia de Răsărit, aflaţi la studii în Timişoara, constituie pentru Milos Jurjevici un demers firesc, mai ales în condiţiile în care numărul acestora creşte an de an. În procesul  de constituire a asociaţiei, un important sprijin i-a fost acordat de către Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova, condusă de inimosul şi dinamicul Aleksandar Najdanovici.  Ceea ce m-a impresionat la Milos Jurjevici este faptul că a fixat, foarte structurat, principalele obiective ale asociaţiei sale: de la a-i reprezenta pe studenţii români din Timoc aflaţi în centrul universitar Timişoara în relaţia cu diverse instituţii şi paliere administrative, la colaborări cu diverse ONG- uri, precum şi promovarea în rândul tinerilor români din Serbia de Răsărit a oportunităţilor de studii în România. Nu în ultimul rând, Jurjevici a insistat şi asupra necesităţii dezvoltării unor proiecte prin intermediul cărora tinerii români timoceni, veniţi în Timişoara, să fie familiarizaţi cu mediul academic de acolo. La nivel de promovare a oportunităţilor academice oferite de România, Jurjevici a menţionat că într-o primă etapă asociaţia sa va demara un proiect de promovare a universităţilor din Timişoara şi Craiova în rândul absolvenţilor de liceu români din Serbia de Răsărit. Un alt obiectiv  important  al asociaţiei va consta în  organizarea unor evenimente culturale, prin intermediul cărora să fie promovate în oraşul de pe Bega  tradiţiile culturale ale românilor timoceni.  În dialogul avut cu Milos, acesta a subliniat în mai multe rânduri perspectivele care se întrevăd pentru comunitatea românească din Serbia de Răsărit odată cu introducerea studierii limbii române în şcolile din regiune. Jurjevici a precizat că numărul celor care au făcut cereri pentru a studia limba română a fost semnificativ, în condiţiile în care până în prezent acolo nu a fost posibil să se întâmple aşa ceva. Iată că de la începutul lunii aprilie a acestui an, aşa cum ne-a relatat Daniel Petrovici, preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, a demarat un proiect –pilot, iniţiat de instituţia respectivă, prin care în 13 şcoli din Serbia de Răsărit se studiază limba română. Urmează ca începând cu 1 septembrie 2013, limba română să fie introdusă în programa şcolară de acolo, iar toţi elevii români din regiunea  respectivă să poată studia limba maternă. În acest context, de conştientizare a identităţii naţionale de către tot mai mulţi români din Timoc şi Morava, demersul statului român- care oferă burse de studii liceale şi universitare în România pentru tinerii români de acolo – este oportun. Este şi va fi nevoie de cadre didactice calificate care să predea limba română în acea regiune, iar în viitorul apropiat, aşa cum este şi firesc, de cadre didactice calificate să predea şi alte discipline şcolare în limba română-cum de altfel se întâmplă  în Voivodina. În acest angrenaj amplu, un loc aparte trebuie să-l aibă şi societatea civilă, ONG –urile. Demersul de promovare  a mediului academic din România printre tinerii români timoceni, trebuie  dublat de conştientizarea necesităţii cristalizării unei elite educaţionale româneşti în Serbia de Răsărit. Ceea ce fac tineri studioşi precum Miloş Jurjevici şi Aleksandar Najdanovici reprezintă temelia unui edificiu pe care ni-l dorim cât mai consistent. Cu astfel de iniţiative, venite din partea unor tineri care trăiesc şi simt româneşte, perspectivele pentru comunitatea românească din Serbia  de Răsărit sunt optimiste!

Antoniu Martin