Sub semnul integrării europene

Din 1990, anual, la 31 august, sărbătoarea Zilei Limbii Române este marcată în Republica Moldova prin manifestări cu caracter istoric, literar, cultural şi folcloric. În România, Ziua Limbii Române a fost legiferată ca sărbătoare oficială prin legea 53 din 2013. Începând cu acest an, importanţa acestei zile rezidă şi în faptul că este considerată sărbătoare legală pe ambele maluri ale Prutului.

    Aşa cum s-a încetăţenit deja, la Chişinău primăria municipiului va marca Ziua Limbii Române prin depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel  Mare şi Sfânt, recitaluri de poezie şi muzică, lansări de carte, expoziţii şi concerte. De asemenea, Institutul Cultural Român, filiala Chişinău, va desfăşura o suită de activităţi culturale dedicate acestui eveniment deosebit. Un eveniment de referinţă va fi şi conferinţa internaţională ,, Limba Română - limbă a integrării europene”, desfăşurat în cadrul Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, la care vor participa şi personalităţi marcante ale vieţii culturale şi academice din România.

    Poate mai mult ca niciodată, în acest an sărbătoarea Zilei Limbii Române este menită să stea sub semnul integrării europene a Republicii Moldova. Constatăm că perspectiva integrării europene a acestei ţări este asumată tot mai clar şi de către tot mai multe oficialităţi de la Chişinău: mesajele oficialilor de acolo sunt pătrunse în mod semnificativ de sentimentul apartenenţei Republicii Moldova la familia europeană.

     Asumând fără echivoc că integrarea europeană a Republicii Moldova  reprezintă destinul firesc al fraţilor noştri de peste Prut, România sprijină în mod constant, atât pe palier diplomatic, cât şi prin asistenţă tehnică, parcursul european al acestei ţări.  România susţine obiectivele Republicii Moldova privind noul cadru de cooperare cu UE, în perspectiva summit –ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie 2013, summit care va marca trecerea la o nouă etapă în relaţia UE- Republica Moldova. 

    Se cunoaşte importanţa iniţiativei României în ceea ce priveşte înfiinţarea, în 2010, a Grupului de Acţiune Europeană a Republicii Moldova, un mecanism ministerial care s-a reflectat în creşterea vizibilităţii Republicii Moldova pe agenda europeană.

    Pe palierul susţinerii economice, începerea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni reprezintă un pas important spre integrarea europeană a Republicii Moldova, venind totodată să consolideze poziţia politică şi geostrategică a acesteia.  De subliniat că realizarea gazoductului respectiv constituie şi o chestiune de importanţă  europeană.  Trebuie spus şi că tot mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova văd în acest demers economic o serioasă premisă spre împlinirea destinului european al acestei ţări. Dealtfel, unul dintre pilonii pe care se va sprijini integrarea europeană a Republicii Moldova îl reprezintă dezvoltarea durabilă a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia de piaţă.

   Putem considera că acest proiect economic vine să întregească sprijinul constant şi activ al României faţă de Republica Moldova, sprijin materializat, în decursul timpului, în burse acordate studenţilor şi elevilor de acolo, parteneriate academice, manifestări culturale, proiecte transfrontaliere în domeniul ONG –urilor etc.

    Recentele mesaje transmise de înalte oficialităţi ale statului român relativ la destinul european al Republicii Moldova, dar şi asumarea, fără echivoc, de către oficialii de la Chişinău  a parcursului european, ne îndreptăţesc să afirmăm, fără să spunem vorbe mari, că anul acesta sărbătorirea  Zilei Limbii Române, pe ambele maluri ale Prutului, va sta sub semnul integrării europene a Republicii Moldova.  

Antoniu Martin