„Molecule precursoare ale vieţii” la 1.000 de ani-lumină depărtare de Pământ?

Astronomii americani au descoperit, într-o regiune a spaţiului plină cu nori de praf şi gaze din care se formează stele, un semnal slab despre care cred că ar fi posibil să indice prezenţa hidroxilaminei, o substanţă ce ar putea fi implicată în apariţia unor molecule organice precursoare ale materiei vii.

Hidroxilamina este alcătuită din atomi de azot, hidrogen şi oxigen şi, cu toate că nu conţine carbon, ar putea reacţiona cu alte molecule pentru a forma substanţe oraganice specifice materiei vii, precum aminoacizi sau acizi nucleici.

Oamenii de ştiinţă de la National Radio Astronomy Observatory au studiat o regiune a Căii Lactee în care se formează stele, regiune numită L1157-B1 şi aflată la cca. 1.000 de ani-lumină depărtare de Terra, utilizând ansamblul de telescoape CARMA (Combined Array for Research in Millimeter-wave Astronomy).

Semnalul detectat pare să provină de la molecule de hidroxilamină, dar sunt încă necesare verificări pentru a confirma că este vorba despre această substanţă. Dacă se va confirma acest fapt, va însemna că oamenii de ştiinţă au descoperit o substanţă care ar putea contribui la apariţia vieţii pe alte corpuri cereşti şi care e posibil să fi jucat un rol şi în geneza vieţii pe planeta noastră.

Unii astronomi cred că „ingredientele vieţii” se formează în norii interstelari de plasmă, gaze şi praf cosmic (foto), că asteroizii şi cometele formate în aceşti nori ar putea transporta aceste substanţe pe distanţe uriaşe în cosmos şi, intrând în coliziune cu diferite planete, ar putea depozita pe ele asemenea molecule.

Dacă viaţa a apărut pe Terra în izvoarele hidrotermale submarine, cum cred azi mulţi dintre oamenii de ştiinţă, moleculele care, în cele din urmă, au dat naştere materiei vii trebuie să fi venit de undeva, iar acest „undeva” ar putea fi spaţiul cosmic.

Pentru a testa această teorie, astronomii au căutat „amprente” ale unor compuşi anorganici simpli care se formează în norii interstelari. Aceşti compuşi ar putea reacţiona cu alte substanţe, formând „molecule ale vieţii”. De exemplu, hidroxilamina ar putea reacţiona cu alţi compuşi, precum acidul acetic, pentru a forma aminoacizi, care ar putea ajunge pe alte corpuri cereşti cu prilejul unor coliziuni cosmice.

În ultimii ani, astronomii au descoperit mai multe astfel de molecule prebiotice în spaţiu, printre care, cel mai recent, potenţialul semnal al hidroxilaminei.

În regiunea galactică L1157-B1, un jet puternic de gaz este aruncat în spaţiul interstelar; energia acestui jet ar fi suficientă pentru a declanşa anumite reacţii chimice, printre care şi cea care ar duce la formarea hidroxilaminei.

Semnalul detectat de cercetători este foarte slab şi nu confirmă definitiv prezenţa hidroxilaminei în regiunea L1157-B1 a Căii Lactee. Pentru a fi siguri, specialiştii vor continua să sondeze zona pentru a obţine date care să confirme dacă semnalul provine de la hidroxilamină sau de la substanţe diferite.