Din minunile evoluţiei: gena care ne-a permis să consumăm alcool

Cercetătorii au aflat momentul în care s-a dezvoltat gena care ne-a permis să consumăm alcool. Potrivit lor, aceasta a apărut acum 10 milioane de ani la un strămoş comun al oamenilor, cipmanzeilor şi gorilelor.

 Se presupune că aceşti strămoşi au fost primii care au cules fructe fermentate de pe jos. Prin urmare, abilitatea de a digera alcool s-a dezvoltat prima dată la ei şi a fost transmisă urmaşilor pentru a le permite să supravieţuiască.

Teoria ar putea explica de ce, spre deosebire de urangutani, oamenii, cimpanzeii şi gorilele sunt capabile să digere alcool.

La această concluzie a ajuns chimistul Steven Benner, din Florida, după ce a „înviat” enzimele care metabolizau alcoolul la primatele dispărute.

Prin estimarea codului genetic al acestor enzime, specialiştii le-au putut reconstrui în laborator. Ulterior ei au analizat modul în care acestea funcţionează, cu scopul de a înţelege modul în care s-au schimbat de-a lungul timpului.

Pentru a descompune alcoolul în organism, oamenii moderni se bazează pe o enzimă numită alcool dehidrogenază 4, sau ADH4, care se găseşte în esofag, stomac şi intestine. Cu toate acestea, nu toate ADH4 sunt la fel, ceea ce înseamnă că unele specii de primate pot să metabolizeze eficient etanolul, în timp ce altele nu au această capacitate.

Pentru a înţelege de ce se petrece acest lucru, oamenii de ştiinţă au cartografiat secvenţe de ADN care alcătuiesc ADH4 la 27 de specii de primate moderne. Astfel ei au putut deduce cum arătau enzimele în momentul în care primatele s-au separat.

Descoperirile au arătat că strămoşii primatelor nu aveau capacitatea de a metaboliza alcoolul, dar că în momentul separării speciilor, la gorile, cimpanzei şi oameni s-au dezvoltat aceste enzime care permit descompunerea alcoolului în organism.

Acum, dr. Benner crede că descoperirile lui ar putea explica de ce primatele care trăiesc pe Pământ, precum oamenii şi gorilele, pot metaboliza alcool, în timp ce urangutanii, animale care trăiesc mai mult în copaci şi care se întâlnesc rar cu fructe fermentate, nu au această abilitate.