Oamenii preistorici se drogau? Ce destăinuie picturile rupestre?

Picturile rupestre realizate de oamenii preistorici şi despre care se credea că au fost expuse pentru a reprezenta lumea în care trăiau indivizii, ar putea să fie, de fapt, descrieri ale unor halucinaţii produse de consumul de droguri, susţin oamenii de ştiinţă.

 Cercetătorii de la Universitatea din Tokyo au analizat picturi rupestre preistorice din toată lumea şi au ajuns la concluzia că modelele acestora seamănă cu cele observate în timpul testelor realizate pe indivizi moderni aflaţi sub influenţa drogurilor.

Potrivit studiului, publicat în Adaptive Behavior, creierul uman are tendinţa de a vedea anumite patternuri şi forme atunci când conştienţa le este alterată. Picturile rupestre din lume, realizate acum mai bine de 40.000 de ani conţin modele similare, chiar dacă au fost realizate în colţuri diferite ale lumii. Mai mult, aceste modele se asemănă foarte mult cu cele create de subiecţi moderni aflaţi sub influenţa drogurilor.

Plantele pe care le consumau oamenii preistorici în timpul ritualurilor spirituale ar fi putut conţine substanţe halucinogene şi astfel ele i-ar fi inspirat pe artiştii preistorici. Ca urmare a acestor observaţii, oamenii de ştiinţă au concluzionat că picturile rupestre au fost inspirate de ritualuri şi schimbări de la nivelul creierului produse de reacţii chimice.

„Dominanţa anumitor modele geometrice în rândul multor culturi preistorice, care a început la scurt timp după apariţia speciei noastre biologice şi care continuă chiar şi acum în unele culturi indigene, este explicată de experimentarea halucinaţiilor”, au declarat autorii studiului.

În timpul studiului, specialiştii au analizat cercetări anterioare realizate asupra consumului de droguri în rândul culturilor indigene. Astfel, s-a constatat că halucinaţiile apar atunci când creierul vede „modele neuronale”, care arată ca structura creierului uman.

Cercetătorii japonezi au explicat că oamenii preistorici îşi administrau substanţe halucinogene în timpul ritualurilor pentru a „călători în alte lumi spirituale”. Desenele create în timp ce indivizii se aflau în această stare erau mult mai apreciate decât altele şi aveau o semnificaţie mult mai mare, comparativ cu restul. 

„Atunci când aceste patternuri vizuale sunt observate în timpul stării de conştienţă alterată ele primesc o semnificaţie ridicată. Cu alte cuvinte, modelele sunt percepute direct ca ceva util şi astfel se bucură de mai multă atenţie”.

Totuşi, oamenii de ştiinţă nu sunt siguri de ce anumite motive au fost percepute ca fiind mai importante decât altele şi redate în întreaga lume.

„Desigur, va trebui să explicăm de ce aceste motive au fost foarte apreciate de artişti şi mai ales modul în care aceşti indivizi au devenit artişti capabili să redea expresii simbolice”, au declarat ei.