În căutarea inimii lui Suleiman Magnificul

Spre finalul acestei luni, o echipă de oameni de ştiinţă din Ungaria vor publica un raport referitor la zonele probabile unde s-ar putea afla inima unuia dintre cei mai vestiţi sultani ai Imperiului Otoman. Dar de când a început acest subiect istoric să fie atât de popular?

Asediul castelului Sziget, care a avut loc acum 447. iar politicianul francez Cardinal Richelieu a descrie evenimentul drept „bătălia care a salvat civilizaţia”

Turcii au cucerit oraşul în septembrie 1566, însă costul acestei victorii a fost uriaş, ei suferind pierderi atât de mari, printre care s-a numărat şi decesul Sultanului Suleiman Magnificul, încât nu au mai ameninţat Viena timp de 120 de ani.

Acum, oamenii de ştiinţă realizează săpături arheologice şi cercetează arhivele pentru a descoperi unde se află inima sultanului.

„Când maghiarii păşesc pe ruinele castelului Szigetvar îşi imaginează că se plimbă printr-un castel unguresc. Dar desigur, lucrurile nu stau astfel. Acesta a fost, de fapt, un castel turcesc. Cel unguresc a fost distrus în asediul din 1566”, a explicat profesorul Norbert Pap de la Universitatea Pecs.

Legenda spune că Suleiman Magnificul a ajuns pe dealurile ce înconjoară regiunea  Zselic cu 100.000 de soldaţi de elită la începutul lunii august 1566. Castelul se afla în drumul său spre Viena, oraş pe care liderul turc se aştepta să îl cucerească înainte de a ajunge să conducă tot vestul Europei.

Cu toate acestea, Miklos Zrinyi comandantul trupelor maghiare şi garnizoana sa de doar 2.300 de soldaţi au dus o luptă atât de vitejească încât i-au determinat pe turci să îşi oprească atacul.

Zrinyi a fost răpus în timp ce flăcările cuprindeau castelul. Despre Suleiman se spune că a murit în propriul cort fiind surprins de victoria sa pirică.

Ce-i drept, Suleiman avea 72 de ani şi 40 de ani se lupta contra maghiarilor.

Trupul lui a fost dus la Constatinopol, însă inima a fost îngropată aici într-un mormânt care ulterior a devenit biserică catolică dedicată Fecioarei Maria, potrivit unei inscripţii de le biserica Turbeki.

Însă, profesorul Pap susţin că această explicaţie este un basm. Inscripţia a fost montată în 1916 de un preot din motive politice. În acea perioadă, Ungaria, sau Imperiul Austro-Ungar era aliat al Turciei otomane, două mari imperii care se străduiau să rămână puternici în cel de-al Doilea Război Mondial şi care căutau să îşi arate dovezi ale unei prietenii nemuritoare.

Acum, profesorul Pap a fost însărcinat cu descoperirea adevăratului loc unde a fost îngropată inima lui Suleiman.

În prezent, relaţiile dintre Ungaria şi Turcia încep să îşi revină. Cei doi premieri se înţeleg bine, iar numărul turiştilor turci care ajung în Ungaria a crescut cu 45% în ultimul an.

Există mai multe hărţi care are putea indica locul în care a fost îngropată inima conducătorului turc. Una din 1689 chiar marchează presupusul loc. Altele, se găsesc în arhivele de război de la Viena, în cele de la Vatican, Veneţia, Budapesta şi Istanbul.

Până acum, echipa de oameni de ştiinţă a analizat toate aceste dovezi, iar rezultatul lor va fi făcut public în data de 20 septembrie.

„Nu este vorba doar de inima lui Suleiman, ci despre reconstruirea fiecărui strat de istorie şi geografie din ultimii 400 de ani. Până acum am făcut destul de multe descoperiri”, a declarat Pap.

Hărţile sunt înşelătoare. Când habsburgii au ocupat castelul în 1689, miliţii sârbeşti au izgonit restul musulmanilor. Apoi, în secolul al XVIII-lea germanicii catolici s-au restabilit aici.

De atunci, chiar şi peisajul s-a schimbat, căci cu ocupaţia otomană a coincis o mică eră glaciară. Ceea ce acum este pârâul Almasi, cândva era un adevărat torent care inunda regiunea. Aşa se explică numele locului de Sziget, câci în limba maghiară, acesta înseamnă „insulă”.