Le Nouvel Observateur: Sânge artificial, creat în Transilvania

Oameni de știință români au creat sânge artificial dintr-un compus sanguin provenit de la anumite nevertebrate marine, informează publicația franceză Le Nouvel Observateur.

Potrivit cotidianului francez menționat, a crea sânge în țara lui Dracula ar putea reprezenta un clișeu. Totuși, acest lucru nu a oprit echipa de cercetători români, care a creat sânge artificial pe bază de hemeritrină, o moleculă ce transportă oxigenul în sângele anumitor viermi marini. Însă acest sânge nu este destinat, ca în serialul de televiziune 'True Blood', să servească drept aliment (faimosul Tru Blood) pentru vampirii cu probleme de adoptare în societate: el va putea fi utilizat pentru anumite cazuri de transfuzie, subliniază publicația franceză.

Una dintre soluțiile pentru a face față scăderii donărilor de sânge o constituie fabricarea de sânge artificial, capabil să îndeplinească aceleași funcții ca și fluidul care circulă prin venele oamenilor. Un obiectiv nu atât de simplu de realizat, deoarece celulele sangvine posedă caracteristici destul de particulare. Începând cu globulele roșii, sau hematii, care asigură în organism transportul de oxigen din plămâni spre diferite organe și țesuturi.

În interiorul globulelor roșii, hemoglobina este cea care joacă rolul de transportator. Diferitele feluri de sânge artificial care au fost elaborate până în prezent încearcă să mimeze acțiunea hemoglobinei, folosind molecule de sinteză precum perfluorații (PFC) sau alți transportatori de oxigen pe bază de hemoglobină (HBOC), în special bovină. Însă aceste soluții nu sunt satisfăcătoare, deoarece efectele secundare rămân încă destul de numeroase și eficacitatea oxigenării țesuturilor este diminuată prin raport cu hemoglobina naturală.

Hemoglobina este atât de eficace grație unui mecanism numit alosterie, descoperit de Francois Jacob (și alții ca el, precum Jacques Monod), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1965, decedat la începutul anului. Acesta a demonstrat că o proteină își poate schimba cu ușurință forma atunci când este legată de o moleculă. Această modificare spațială atrage după sine o schimbare a activității (augmentare sau diminuare). În cazul hemoglobinei, respectiva moleculă își vede afinitatea pentru oxigen crescând pe măsură ce ea capturează molecule ale acestui gaz. Adică, atunci când ea vede oxigenul, ea dezvoltă 'colți'!

Sângele fabricat de echipa română pe bază de hemeritrină pare să fie mai eficace și să provoace mai puține efecte secundare ca omologii săi. Cel puțin, potrivit primelor teste realizate pe rozătoare și pe celule de sânge din cordonul uman. Cercetătorii speră să realizeze, în anii următori, teste clinice pe om. Ei estimează că acest nou produs ar putea acoperi necesitățile de sânge în situații de urgență, în cazul unor accidente sau al soldaților răniți, mai scrie publicația franceză.