Noi argumente privind autenticitatea giulgiului din Torino

O testare cu carbon radioactiv făcută în anul 1988 asupra Giulgiului despre care Biserica susţine că a acoperit trupul lui Iisus arăta că bucata de pânză avea o vechime de doar 728 de ani, deci este un fals. Acum însă, mai mulţi cercetători italian susţin că au o explicaţie pentru acest rezultat.

O echipă de cercetători de la Universitatea Politecnico di Torino crede că rezultatul analizei cu carbon nu este corect.

Ei spun că Giulgiul a fost contaminat cu particule radioactive, în timpul marelui cutremur cu o magnitudine de peste 8 grade, care a avut loc în Ierusalim, în anul 33 e.n.

Astfel, declară ei, Giulgiul din Torino este real, dar rezultatul testului cu carbon a dat eroare din cauza acestei contaminări.

Radiaţia explică şi modul în care imaginea trupului persoanei crucificate s-a imprimat pe pânză. Neutronii eliberaţi în timpul cutremurului au interacţionat cu nuclei de nitrogen.

Tot această radiaţie a mărit nivelul de izotopi 14 de carbon din pânză. Astfel se explică de ce, la testarea din 1988, Giulgiul a fost considerat un fals, fiind plasat mult mai recent în timp. Ei cred că bucata de pânză este autentică, adică dateză din perioada în care a trăit Iisus.

Rezultatele cercetării echipei din Torino au fost publicate în revista Meccanica.

Şi alţi savanţi au bănuit anterior că bizara imagine imprimată pe Giulgiu a fost obţinută prin radiaţie. Până acum însă, nimeni nu ştia de unde a apărut radiaţia.

De obicei, acest fenomen este produs de acceleratoare de particule sau de reactoare nucleare.

Profesorul Alberto Carpinteri, de la Politecnico di Torino, spune că există şi o sursă naturală pentru asemenea radiaţii neutronice, respectiv cutremurele.

Pentru a se demonstra noua teorie, Giugliul ar trebuie să fie testat din nou, cu o tehnologie de ultimă oră.

Mark Antonacci, expert în analizarea Giulgiului, i-a cerut Papei Francisc aprobare pentru a face această analiză moleculară a pânzei.

Prima menţionare documentară a Giulgiului datează din secolul al XIV-lea, când bucata de pânză se afla în posesia unui cavaler francez, în oraşul Lirey.

În decursul timpului, acest Giulgiu şi-a schimbat de multe ori proprietarul, ajungând în Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino, unde se află şi acum, abia în anul 1578.

Pânză, cu o lungime de peste 4 metri, are imprimată imaginea unui bărbat care a fost crucificat.