„E ca şi cum am fi găsit un extraterestru la noi în curte” spun oamenii de ştiinţă despre un grup de fiinţe cu trăsături nemaiîntâlnite

Aceste animale, numite ctenofore – anterior considerate fiinţe cu alcătuire destul de simplă – au, în realitate, un sistem nervos unic şi care se poate regenera în doar câteva zile, o capacitate extraordinară care ar putea ajuta la crearea unor terapii inovatoare pentru tratarea leziunilor creierului.

Extrem de surprinşi de această descoperire, cercetătorii de la Universitatea din Florida spun că „e ca şi cum ar fi descoperit nişte extratereştri în curtea casei.”

Animalele în cauză, ctenoforele, constituie o încrengătură de vieţuitoare marine, înrudite cu meduzele (cu care fuseseră anterior clasificate înmpreună, într-un grup numit celenterate).

Ctenoforele sunt însă foarte diferite de alte animale în ceea ce priveşte formarea şi funcţionarea sistemuluin lor nervos. Cercetătorii de la U. Florida au arătat că, în ceea ce priveşte dobândirea complexităţii nervoase,  ele au adoptat o cale radical diferită de cea a altor animale.

În ceea ce priveşte substratul molecular al unor trăsături fundamentale – dezvoltarea lor, sistemul imunitar, sistemul nervos, musculatura – sunt aşa de deosebite de alte animale încât unul dintre autorii studiului, cercetătorul principal Leonid Moroz, nu ezită să le numească „extratereştrii mărilor”.

Cercetătorii au decodificat genoamele a 10 specii de ctenofore, descoperind că aceste animale şi-au dezvoltat în mod independent, în cursul evoluţiei, organe complexe, neuroni, muşchi şi comportamente cu mult mai sofisticate decât ale spongierilor, care erau consideraţi până acum strămoşii lor şi care nu au un sistem neuro-muscular.

Descoperirile implică reclasificarea ctenoforelor, schimbarea unei concepţii zoologice vechi de două secole.

Una dintre cele mai intersante descoperiri este aceea că unele ctenofore îşi pot regenera un creier elementar - numit şi organ aboral sau senzor de gravitaţie - în doar 3 zile şi jumătate. În cursul unuia dintre experimente, un ctenofor numit Bolinopsis şi-a regenerat acest organ de patru ori, spun cercetătorii.

Descoperirile ar putea ajuta la găsirea unor noi căi de a studia bolile neurodegenerative, ca Alzheimer şi Parkinson, şi deschid noi perspective în bioinginerie.

Ctenoforele nu folosesc serotonina, dopamina, acetilcolina şi majoritatea celorlaţi neurotransmiţători care controlează activitatea creierului la alte animale. În schimb, ele ar utiliza un model unic de transmitere a semnalelor neurale cu ajutorul unor peptide şi al glutamatului,  modificări la nivelul materialului genetic şi o reţea diversificată de sinapse electrice.

Aceste model nemaiîntâlnit până acum la alte animale îi obligă pe cercetători să îşi reconsidere concepţiile despre regnul animal şi evoluţia lui. „Noi credeam că există în natură un singur fel de a structura un sistem nervos. Dar am simplificat prea mult evoluţia”, spune Moroz. „Natura e mult mai inventivă decât credeam.”