ACTA, la Parlamentul European

Marţi şi Miercuri vor avea loc dezbateri pe marginea unei petiţii împotriva ACTA, care a fost semnat de 2,4 milioane de oameni.

Petiţia urmează să fie examinată în cadrul Comisiei pentru petiţii a PE (PETI). În urma acestei analize, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.

Petiţia a fost iniţiată de Avaaz, organizaţie ce foloseşte internetul pentru diferite campanii.

"Prin primirea acestei petiţii, comisia noastră este din nou abordată pentru a juca un rol fundamental în ascultarea îngrijorărilor cetăţenilor europeni şi în oferirea unui loc unde aceştia îşi pot exprima opiniile", a declarat preşedintele PETI, Erminia Mazzoni.

ACTA este privit ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului, iar negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.

ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European, dar nici nu poate schimba acordul, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea să o amâne pe termen nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.

Pe 22 februarie 2012, Comisia Europeană a anunţat că va trimite ACTA la Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica eventuale incompatibilităţi cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Parlamentul European va aştepta concluziile Curţii înainte de a se pronunţa, dar între timp, va examina acordul.

Reprezenzanţi din 22 de state membre UE, printre care și România, au semnat, la sfârşitul lui ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.

Protestatari din lumea întreagă spun însă că, sub acest pretext, acest tratat sporește controlul asupra internetului, îngrădind libertatea de exprimare.