Siria, devastată de doi ani de război, fără o soluţie la orizont

Revolta împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad s-a soldat, după doi ani, cu peste 70.000 de morţi şi aproximativ un milion de refugiaţi, lăsând ţara în ruină şi pradă unui război civil devastator, fără o soluţie la orizont.

Reprimată sângeros, revolta paşnică a sute de mii de sirieni, care reclamă mai multă libertate, s-a transformat într-un conflict între o armată intrinsec legată de regim şi grupări rebele eteroclite, în cadrul cărora unii jihadişti sunt dispuşi să facă orice pentru a juca un rol de prim plan.

"Siria se fărâmiţează fără să existe vreo soluţie la orizont", declară pentru AFP Khattar Abu Diab, un profesor de relaţii internaţionale la Universitatea Paris-Sud.

În contextul în care tunisianul Ben Ali şi egipteanul Hosni Mubarak au fost îndepărtaţi de la putere după doar câteva săptămâni de manifestaţii şi în care yemenitul Ali Abdullah Saleh a cedat puterea după un an de presiuni, iar libianul Muammar Kadhafi a fost ucis după opt luni de conflict, sirianul Bashar al-Assad pare că se agaţă de putere mai mult ca niciodată.

Rusia, principalul susţinător al regimului, căruia îi furnizează armament, s-a declarat recent sigură că al-Assad nu va pleca de la putere, în timp ce aliatul iranian a anunţat că acesta ar putea să candideze în alegerile prezidenţiale din 2014.

Împărţită între occidentalii proopoziţie, pe de o parte, şi ruşi şi chinezi, pe de altă parte, care au blocat în trei rânduri rezoluţii ce ameninţau regimul sirian cu sancţiuni, lumea rămâne neputincioasă.

"Atât timp cât administraţia Obama nu va vrea să intervină în Siria, şi nu vrea, al-Assad se va simţi liniştit", apreciază Nadim Shehade, un cercetător la Chatham House din Londra. "Americanilor le este mai frică de ceea ce se va întâmpla după al-Assad, decât lui al-Assad însuşi", subliniază el.

  Washingtonul a anunţat pentru prima dată, la sfârşitul lui februarie, un ajutor non-letal pentru insurgenţi, dar fără să treacă pragul armamentului, cerut sus şi tare de rebelii slab echipaţi în faţa puterii de foc a armatei ce nutreşte un cult faţă de clanul al-Assad.

Americanii şi europenii se tem, în fapt, că arsenalul ar putea să ajungă pe mâna extremiştilor, la fel ca şi armamentul chimic deţinut de regim.

Afirmarea unor grupări jihadiste, ca Frontul Al-Nosra, autoarea unor atentate sângeroase, care îi ajunge din urmă pe ceilalţi rebeli, nu face decât să intensifice această frică.