Gheorghe Falcă : Guvernul împovărează sectorul privat

Cabinetul Ponta demonstrează încă o dată că foloseşte un „limbaj dublu” atunci când e vorba de guvernarea României. Pe de o parte sunt promisiunile de reducere a CAS şi a impozitului pe venit, măsuri care se rezumă doar la simple declaraţii, iar pe de altă parte pe agenţii economici îi aşteaptă o nouă taxă.  

„Potrivit proiectului de lege a sănătăţii, contribuţia plătită de angajator, de 5,2% din salariu, va avea şi un prag minim: salariul mediu. Pentru orice venit mai mic, se vor plăti 5,2 procente dintr-un salariu mediu brut. Deci, pentru un salariu minim, angajatorul va plăti mai mult cu 75 de lei, decât în prezent”, a afirmat Gheorghe Falcă, lider al Mişcării Creştin-Liberale.

Practic, contribuabilul nu plăteşte în plus nimic, dar nici nu are servicii medicale suplimentare. În schimb, angajatorul plăteşte o „asigurare de sănătate” mai mare, care este de fapt o taxă care se adaugă la rata totală de taxare a muncii. Această nouă creştere se va regăsi, cel mai probabil, în preţul produselor, fapt ce afectează direct contribuabilii.

„Acesta este un nou exemplu al modului în care guvernul ştie să-i mintă pe români. La televizor auzim promisiuni de salalrii, pensii, de relaxare fiscală, dar viaţa reală ne arată altceva: guvernarea pune un jug tot mai mare pe mediul privat. Aceste măsuri încurajează munca «la negru», desfiinţarea firmelor, restrângerea activităţii prin trimiterea oamenilor în şomaj şi aşa mai departe”, a declarat Gheorghe Falcă.

***

România riscă să intre în „Top 3” privind taxarea medie a muncii – bani luaţi de stat raportat la cheltuiala cu un salariat. Acum, România este pe locul opt într-un clasament mondial, cu o taxare medie a muncii de 43%. Ridicarea pragului la contribuţia de sănătate va duce la un procent de 45,5 din cheltuiala cu un salariat, procent ce va fi virat de către angajator. Ca o simplă comparaţie, Belgia e pe primul loc, cu 49,7%, urmată de Franţa, cu 46,5% şi Germania cu 45,6. România s-ar situa în imediatat apropiere a Germaniei (cu 45,5%), înaintea Ungariei (45,2), Italiei (44,5), Austriei (43,7), Letoniei (43,5) sau Suediei (40,7).