Lorin Fortuna : Proiectul Constituţional ''Timişoara''(PCT)

PCT este un proiect concurent fata de proiectul de revizuire a Constitutiei, realizat in cadrul Parlamentului Romaniei. PCT este realizat prin

 revizuirea, corespunzatoare, a actualei Constitutii a Romaniei  (cu respectarea prevederilor constitutionale, referitoare la limitele revizuirii Constitutiei, impuse in cadrul Articolului 152, din actuala Constitutie a Romaniei), in scopul de a se pune  Constitutia actuala a Romaniei in concordanta cu idealurile Revolutiei Romane din decembrie 1989 (RRD-1989)

Motto:

           O ''Constitutie'' de tip pseudo-lege, genereaza, drept consecinta, un pseudo-Stat de drept''.

                                                    Partea a V-a (varianta revizuita)

                        Titlul III: Autoritatile publice de tip puteri de Stat

                

  Sectiunea II: Institutii fundamentale de putere de Stat

 

Capitolul III: Institutia Administrativa Societala (Guvernul Societal)

Articolul 75 (continuare):

(9) Pensiile fostilor salariati de Stat, sau privati, sau mixti (proveniti din institutii, respectiv din intreprinderi mixte, cu capital mixt, majoritar de Stat, sau, respectiv, majoritar privat), nu se impoziteaza si nu se taxeaza, decat in conditii speciale, prevazute, ca atare, la nivel legislativ (exemple: stare de razboi, de necesitate, de calamitate).

(10) Alocatiile sociale, acordate, oficial, de catre Stat,  unor persoane nevoiase, handicapate, sau pentru cresterea copiilor, respectiv pentru scolarizare, precum si in alte scopuri, prevazute la nivel legislativ, in conformitate cu specificul Statului social ( cum este prevazut sa fie Statul Roman, la nivel constitutional, in cadrul Articolului 1), nu se impoziteaza si nu se taxeaza.

(11) Indemnizatiile meritocratice, la nivel societal, acordate, oficial, salariatiilor de Stat, sau  salariatilor din unitati private, respectiv din unitati mixte, de Stat- private, nu se impoziteaza si nu se taxeaza.

(12) Indemnizatiile meritocratice, asociate unor titluri meritocratice, respectiv unor decoratii meritocratice, acordate, oficial, de catre Statul Roman, prevazute, ca atare, la nivel legislativ,  nu se impoziteaza si nu se taxeaza.

 

Capitolul IV: Institutia Legislativa Statala (Parlamentul Legislativ)

Articolul 76: Parlamentul Legislativ

Parlamentul Legislativ realizeaza activitatea de elaborare, precum si activitatea de modificare, respectiv de revizuire (in functie de caz) a Sistemului Legislativ, de Stat,sub forma de proiecte de elaborare, respectiv de modificare, respectiv de revizuire, legislativa, la solicitarea institutiilor, de Stat, abilitate, legal, a efectua solicitari in acest scop.

Articolul 77: Componenta Parlamentului Legislativ

(1) Parlamentul Legislativ este compus din 200 parlamentari, alesi, in cadrul Alegerilor generale, odata la 6 ani, de catre Electoratul Statal Cetatenesc,la nivel de circumscriptii electorale,districtual-judetene, dintre candidati electorali, propusi in acest scop, si preselectati, exclusiv, din cadrul Electoratului Statal Patriotic.

(2) In cadrul Parlamentului Legislativ se infiinteaza, pana la maxim 15 Comisii legislative (in functie de caz), dintre care nu pot lipsi: Comisia legislativa pentru administratie publica, financiara si fiscala; Comisia legislativa pentru aparare si ordine publica; Comisia legislativa pentru industrie si agricultura; Comisia legislativa pentru comert si prestare de servicii catre Populatie; Comisia legislativa pentru legislatie generala, institutionala si organizationala; Comisia legislativa pentru sanatate si protectie sociala; Comisia legislativa pentru evidenta Populatiei, a Electoratului si a consultarii Populatiei; Comisia legislativa pentru educatie si invatamant; Comisia legislativa pentru cultura, arta, traditie si patrimoniu; Comisia legislativa pentru multimedia; Comisia legislativa pentru turism, sport si activitati recreative; Comisia legislativa pentru protectia mediului natural si ambiental; Comisia legislativa pentru colaborari externe si internationale; Comisia legislativa pentru legislatie diversa.

(3) Parlamentul Legislativ este condus de catre o echipa de conducere, alcatuita din Presedinte, respectiv Vicepresedinte, respectiv Secretar general, aleasa, de catre Electoratul statal cetatenesc, la nivelul circumscriptiei electorale,statale,ca echipa conducatoare, dintre echipele electorale candidate, in acest scop, a caror componenta este preselectata, in prealabil, exclusiv din cadrul Electoratului statal patriotic, si care se adauga celor 200 candidati electorali, alesi ca parlamentari, rezultand, astfel, in total, 203 membri componenti ai Parlamentului Legislativ.

(4) Alte prevederi, legislative, necesare a se adopta, pentru functionarea optima

 Parlamentului Legislativ fac obiectul Legii constitutionale aferenta Parlamentului Legislativ.

 

Capitolul V: Institutia Morala Statala (Parlamentul Moral)

Articolul 78: Parlamentul Moral

Parlamentul Moral realizeaza activitatea de coordonare morala si etica a evolutiei, la nivel social, respectiv la nivel societal, a Statului Roman, precum si activitatea de verificare a modului in care institutiile abilitate, de Stat, respectiv private, respectiv mixte, care au ca obiectiv principal: educatia morala si etica a Populatiei statale, isi realizeaza misiunea sociala, respectiv societala, de a contribui, in mod optim, la formarea unei constiinte sociale, respectiv societale, a Populatiei statale, necesara,ca principal liant societal, existentei si functionarii optime a Statului Roman, ca Stat civilizat si meritocratic, precum si ca alte tipuri de Stat, la nivel societal, prevazute, a exista si functiona, in mod optim,  ca atare,  la nivel constitutional (in cadrul Articolului 1).

Articolul 79: Componenta Parlamentului Moral

Parlamentul Moral este alcatuit dintr-un numar de parlamentari morali, egal cu dublul  districtelor judetene in care este impartit,din punct de vedere administrativ,teritoriul statal (incluzand si capitala tarii,ca district judetean),fiind condus de catre o echipa conducatoare, alcatuita din Presedinte, respectiv Vicepresedinte, respectiv Secretar general, care se alege la nivel de echipa,in cadrul circumscriptiei electorale,statale, in timp ce ceilalti parlamentari morali se aleg individual,in cadrul circumscriptiilor electorale,districtual-judetene.

Articolul 80

In cadrul Parlamentului Moral se infiinteaza un numar maxim de 10 Comisii de specialitate, dintre care nu pot lipsi: Comisia Morala pentru Populatia adulta; Comisia Morala pentru Populatia tanara; Comisia Morala pentru Populatia infantila, respectiv adolescenta; Comisia Morala pentru Populatia in varsta; Comisia Morala pentru Functionarii Publici; Comisia Morala pentru Populatia Cetateneasca; Comisia Morala pentru Populatia Patriotica; Comisia Morala pentru organizarea de manifestari, oficiale, de aniversare, respectiv de comemorare, la nivel local, respectiv districtual, respectiv statal; Comisia Morala pentru relatii cu institutii, respectiv organizatii, la nivel statal, respectiv la nivel international, respectiv la nivel lumesc, in scopul organizarii de actiuni, oficiale, de aniversare, respectiv de comemorare, la nivelele mentionate anterior.

Articolul 81

(1) Parlamentul Moral selecteaza, respectiv avizeaza propuneri, respectiv      aproba (in functie de caz), personalitatile individuale, respectiv colective, din cadrul Statului Roman, respectiv din cadrul altor State, respectiv din cadrul unor organizatii de nivel international, respectiv din cadrul unor organizatii de nivel lumesc, carora urmeaza sa li se acorde titluri onorifice, respectiv distinctii (exemple: ordine, medalii) oficiale, ale Statului Roman. Se au in vedere, cu prioritate, in selectarea  personalitatilor individuale, respectiv colective, de nivel international, respectiv de nivel lumesc, personalitatile care s-au evidentiat, atat prin luari de pozitie, cat si prin fapte concrete, publice, pentru instalarea, la nivel international, respectiv la nivel lumesc, a unui climat de pace si cooperare internationala, pe baza de respect statal, reciproc,precum si pe militantism in vederea apararii si  promovarii principiilor, de baza, ale societatilor civilizate, bazate pe promovarea fortei dreptului si nu pe impunerea dreptului fortei, si,mai ales, pe impunerea dreptului bazat pe agresiunea economica si chiar pe agresiunea armata, in scop de aservire,oprimare si chiar inrobire statala.

(2) Parlamentul Moral propune, respectiv avizeaza (in functie de caz), si aproba personalitatile individuale, respectiv colective, din cadrul Statului Roman, carora urmeaza sa li se acorde titlurile onorifice, oficiale, de: cetatean, respectiv de: patriot al Statului Roman.

(3) Parlamentul Moral propune, respectiv avizeaza (in functie de caz), si aproba acordarea titlurilor meritocratice, specifice, din punct de vedere societal, la nivel individual, de: Personalitate Emerita, la nivel local, respectiv la nivel districtual, respectiv la nivel statal.

(4) In scopul consolidarii mediului asociativ, in vederea dezvoltarii si intaririi Societatii Civile Romane, Parlamentul Moral propune,respectiv avizeaza (in functie de caz) si aproba acordarea  titlurilor meritocratice, specifice, la nivel colectiv, organizational, de: Organizatie  Emerita, la nivel local, respectiv la nivel districtual, respectiv la nivel statal.

Articolul 82

Parlamentul Moral include, in activitatea sa, coordonarea elaborarii unor lucrari de istorie, precum si a unor lucrari de tip enciclopedic, in care sa fie prezentat rolul benefic al marilor personalitati individuale, respectiv colective,de tip organizational, respectiv statal, in evolutia benefica, la nivel statal, respectiv continental, respectiv lumesc, a Omenirii, pe de o parte, dar si, pe de alta parte, rolul malefic al unor personalitati individuale, respectiv colective,de tip organizational, respectiv statal, in evolutia malefica a Omenirii, potrivit aprecierii specifice a Statului Roman, exprimata de catre specialisti abilitati , si avizata, ca atare, de catre Parlamentul Moral, lucrarile respective urmand a fi editate si utilizate, oficial, in sistemul educativ si de invatamant, public, al Statului Roman.

Articolul 83

Parlamentul Moral se poate autosesiza si poate reclama, oficial, institutiilor justitiare, abilitate, ale Statului Roman, actiunile de denigrare, apreciate, de catre Parlamentul Moral, ca nejustificate, si respectiv chiar insultatoare, subversive,mistificatoare si falsificatoare (in scopul,deliberat, de a aduce,de catre anumite persoane,respectiv organizatii,respectiv chiar State,ostile Romaniei, prejudicii morale,precum si de imagine,Statului Roman),pentru  combaterea si respectiv contracararea,eficienta,a respectivelor actiuni.

Articolul 84

Alte prevederi legislative, necesare functionarii optime a Parlamentului Moral, fac obiectul Legii constitutionale aferente Parlamentului Moral.

 

Capitolul VI: Consiliul National Justitiar

Articolul 85: Consiliul National Justitiar

Consiliul National Justitiar are rolul societal de a coordona infaptuirea  justitiei juridice in cadrul Statului Roman.

Articolul 86: Alcatuirea Consiliului National Justitiar

(1) Consiliul National Justitiar este alcatuit dintr-un numar de membri componenti egal cu dublul numarului de districte judetene, in care este impartit teritoriul statal, la care se adauga inca 3 membri, care formeaza echipa de conducere,alcatuita din  Presedinte, respectiv Vicepresedinte, respectiv Secretar general.

(2) Echipa de conducere nu se alege,la nivel individual, in cadrul circumscriptiilor districtual-judetene,ci la nivel de echipa electorala (alcatuita dintr-un judecator, un procuror si un reprezentant al celorlalte categorii de functionari juridici),in cadrul circumscriptiei electorale,statale.

(3) Ceilalti membri componenti ai Consiliului National Justitiar se aleg, in mod individual, in urmatoarele proportii: 50% judecatori, 20% procurori, 10% avocati;jurisconsulti,  10% notari, 10% alte profesii (exemple: grefieri, executori,mediatori),in cadrul circumscriptiilor electorale, districtual-judetene.

Articolul 87

In cadrul Consiliului National Justitiar se constituie un numar maxim de 10 Comisii de specialitate, dintre care nu pot lipsi: Comisia pentru coordonarea activitatii judecatorilor; Comisia pentru coordonarea activitatii procurorilor; Comisia pentru coordonarea activitatii avocatilor si jurisconsultilor; Comisia pentru coordonarea activitatii notarilor; Comisia pentru coordonarea activitatii altor profesii implicate in efectuarea justitiei; Comisia pentru coordonarea instantelor de judecata; Comisia pentru coordonarea propunerilor de revizuire legislativa, Comisia pentru relatii de colaborare si de cooperare ,specifice.

Articolul 88

Activitatea justitiara se desfasoara in cadrul Tribunalelor justitiare, de tip legislativ, organizate la nivel local, respectiv la nivel districtual-judetean, respectiv la nivel provincial (aferent provinciilor istorice din cadrul Statului Roman: Muntenia, Moldova, Transilvania, Banat- Crisana, Oltenia, Dobrogea si orasul  Bucuresti), respectiv la nivel statal.

Articolul 89

La nivelul Tribunalelor justitiare, activitatea justitiara se realizeaza in cadrul Instantelor justitiare specifice, de tip: administrativ, civil, penal, precum si de alte tipuri (in functie de caz), prevazute a exista, la nivel legislativ.

Articolul 90

Activitatea justitiara, la nivel constitutional, se realizeaza, in cadrul Tribunalului   Justitiar Constitutional.

Articolul 91

Alte prevederi necesare in vederea functionarii optime a Consiliului National Justitiar fac obiectul Legii constitutionale aferenta Consiliului National Justitiar, respectiv Legii constitutionale aferenta Tribunalului Justitiar  Constitutional, respectiv Legii constitutionale aferenta Curtii Constitutionale.

 

Capitolul VII: Consiliul National Multimedia

Articolul 92: Consiliul National Multimedia

Consiliul National Multimedia are rolul societal de a coordona activitatea de informare, de educare, de culturalizare, precum si de recreere a Populatiei statale, la nivel mediatic, specific multimedia, realizata prin institutiile, de Stat, aferente,informarea trebuind sa se realizeze in mod corect si deplin, mai ales pentru ca Electoratul statal cetatenesc, in calitate de reprezentant colectiv,abilitat, oficial, la nivel constitutional,al Poporului Roman (ca detinator, exclusiv,al Suveranitatii nationale),sa poata exercita,prin referendum sau prin plebiscit (in functie de caz),in mod optim,  Suveranitatea nationala, specifica unui Stat de drept, democratic si meritocratic, la nivel societal, cum este prevazut a fi Statul Roman, in cadrul Constitutiei Statale.

Articolul 93: Alcatuirea Consiliului National Mediatic

Consiliul National Mediatic este alcatuit dintr-un numar de membri componenti egal cu dublul numarului de districte judetene, existente, la nivel statal,care se aleg,la nivel individual,in cadrul Alegerilor generale,in circumscriptiile electorale,districtual-judetene, la care se adauga inca 3 membri, care alcatuiesc,impreuna, echipa de conducere, fiind alesi, la nivel de echipa si anume: Presedinte, respectiv Vicepresedinte, respectiv Secretar general,care se aleg,la nivel de echipa,in cadrul circumscriptiei electorale,statale.

Articolul 94

In cadrul Consiliului National Multimedia functioneaza  maxim 10 Comisii de specialitate, dintre care nu pot lipsi: Comisia pentru coordonarea activitatii institutiilor mediatice de tip auditiv-vizual (televiziune); Comisia  pentru coordonarea institutiilor mediatice de tip auditiv (radio); Comisia pentru coordonarea institutiilor mediatice de tip tiparit (presa;reviste; publicatii); Comisia pentru coordonarea institutiilor mediatice de tip retele specific informatice (exemplu:Reteaua Internet); Comisia  pentru coordonarea activitatii de dotare si intretinere a echipamentului tehnologic de tip multimedia; Comisia pentru relatii de colaborare si cooperare cu alte institutii; Comisia pentru urmarirea si controlul calitatii informatiilor si programelor difuzate de institutiile din cadrul Consiliului National Multimedia; Comisia pentru relatii specifice cu autori, interpreti si colaboratori externi; Comisia pentru coordonarea activitatii formatiilor proprii muzicale,teatrale,precum si de alte moduri,specifice,de expresie (exemple: interviuri, reportaje, documentare).

 

Capitolul VIII: Curtea  Constitutionala

Articolul 95: Curtea  Constitutionala

Curtea  Constitutionala are rolul de a asigura, la nivel statal, suprematia si respectarea, ca Lege Suprema,in Stat, a Constitutiei Statale,de a efctua  justitierea la nivel constitutional,in cadrul Statului Roman,respectiv de a elabora proiectele legislative,de nivel legal,specific constitutional,precum si proiectele de revizuire,respectiv de modificare a Constitutiei Statale (in functie de caz),precum si de a le transmite,spre avizare,Parlamentului Legislativ,iar apoi de a le inainta,pentru avizare finala si,respectiv,pentru promulgare,Presedintelui Curtii Constitutionale.

Articolul 96: Alcatuirea  Curtii  Constitutionale

Curtea Constitutionala este alcatuita dintr-un numar de membri componenti, egal cu dublul numarului districtelor judetene, in care este impartit teritoriul statal, alesi in cadrul Alegerilor generale,in mod individual,in circumscriptiile electorale,districtual-judetene,la care se adauga inca 3 membri componenti, care formeaza echipa de conducere, alcatuita din Presedinte, respectiv Vicepresedinte, respectiv Secretar general, si care se aleg, la nivel de echipa, in   cadrul circumscriptiei electorale,statale.

Articolul 97

 Membrii Curtii  Constitutionale care se aleg,in mod individual,ca membri componenti ai respectivei institutii,de tip putere de Stat,trebuie sa fie,in proportie de 60%, de profesie: judecatori,respectiv in proportie de 15%,de profesie:procurori,respectiv in proportie de 10%,de profesie:aparatori,respectiv in proportie de 5%,de profesie:notari,respectiv in proportie de 5%,de alte profesii,specific juridice (prevazute,ca atare,la nivel legislativ),cu o vechime de minim 15 ani de activitate, in profesia respectiva.

Articolul 98

In cadrul Curtii  Constitutionale se infiinteaza un numar de maxim 7 Comisii de specialitate, dintre care nu pot lipsi: Comisia pentru legislatie constitutionala; Comisia pentru legislatie administrativa; Comisia pentru legislatie civila; Comisia pentru legislatie penala; Comisia pentru legislatie diversa; Comisia pentru instante judecatoresti.

Articolul 99

Curtea  Constitutionala avizeaza, din punct de vedere constitutional, proiectele legislative care au fost finalizate, elaborate de catre Parlamentul Legislativ,inainte de a fi trimise pentru promulgare.

Articolul 100

Curtea  Constitutionala se pronunta asupra sesizarilor de neconstitutionalitate, semnalate, oficial, de catre instantele justitiare abilitate,la nivel legislativ,in acest scop, respectiv asupra aspectelor de neconstitutionalitate, legislativa, fata de care se autosesizeaza.

Articolul 101: Tribunalul Justitiar  Constitutional

(1) Tribunalul Justitiar Constitutional este integrat in cadrul institutiei de tip putere de Stat:Curtea Constitutionala,avand rolul societal de a realiza justitierea de nivel constitutional,prin intermediul a 3 Grupari justitiare, constitutionale,alcatuite,fiecare,din cate 7 judecatori,3 procurorori,3 aparatori si 2 secretari,desemnati dintre membrii componenti,alesi in mod individual,ai Curtii Constitutionale,care opteaza,benevol,in acest scop,selectati in ordinea descrescatoare a numarului de voturi,cu care au fost alesi, in cadrul Alegerilor generale,pentru a deveni membri componenti,individuali,ai Curtii Constitutionale.

(2) Sedintele de justitiere,din cadrul Tribunalului Justitiar Constitutional,se realizeaza de catre Complete justitiare,conduse de catre un Conducator de sedinta,care este si Presedinte al Instantaei de judecata,alcatuita din maxim 5,respectiv minim 3 judecatori,de instanta ,respectiv din maxim 2 procurori,dintre care unul principal,respectiv din maxim 2 aparatori,dintre care unul principal,respectiv din maxim 2 secretari,dintre care  unul principal (in functie de caz).

(3) Nivelul de importanta al unui proces de justitiere,la nivel constitutional,de catre Tribunalul Justitiar Constitutional,este stabilit de catre Presedintele Curtii Constitutionale,care desemneaza si tipul de Instanta de judecata (cu 3 sau cu 5 judecatori,in functie de caz),in conformitate cu prevederile Codului de proceduri justitiare constitutionale,corelate cu prevederile referitoare la tipurile de infractiuni reclamate,pentru care se solicita inculparea,in conformitate cu prevederile Codului de infractiuni constitutionale,specifice Tribunalului Justitiar Constitutional,alegerea Completului de justitiere,efectuindu-se prin tragere la sorti,sub supravegherea Presedintelui sau a Vicepresedintelui Curtii Constitutionale,de catre Secretarul general al Curtii Constitutionale,conform procedurii stabilita,in acest scop,la nivel legislativ.

(4) Membrii echipei de conducere a Curtii Constitutionale nu pot fi membri componenti ai Gruparilor justitiare din cadrul Tribunalului Justitiar Constitutional.

(5) In conformitate cu prevederile Codului de proceduri justitiare,specific Tribunalului Justitiar Constitutional,din cadrul Curtii Constitutionale,Sedintele de justitiere,din cadrul Tribunalului Justitiar Constitutional,mentionat anterior, pot fi publice,sau nepublice.

(6) Completele justitiare, de nivel constitutional, din cadrul Tribunalului Justitiar Constitutional,efectueaza justitierea,la nivel constitutional, pe baza unui Cod de proceduri justitiare constitutionale, respectiv a unui Cod de infractiuni  constitutionale, iar hotararile adoptate de catre Instantele de judecata constitutionala,din cadrul  Tribunalului Justitiar  Constitutional, in procesele justitiare,de nivel constitutional, sunt definitive si irevocabile.

Articolul 102

Se pot adresa Tribunalului Justitiar  Constitutional,cu solicitari  de justitiere, la nivel constitutional, in scopul de a fi analizate,respectiv de a fi acceptate, pentru a fi justitiate, de catre Instantele abilitate,din cadrul  Tribunalului Justitiar Constitutional, institutiile de tip putere de Stat, din cadrul Statului Roman, precum si grupari populationale,din cadrul Populatiei statale, care insotesc solicitarea,in cauza, cu o lista de sustinere,complet si corect alcatuita,din punct de vedere legislativ, incluzand minim 25.000 de persoane, majore, care sunt locuitori ai Statului Roman.

Articolul 103

(1) Presedintele,respectiv Vicepresedintele Curtii Constitutionale (in functie de caz,prevazut la nivel legislativ,in cadrul Codului de proceduri justitiare,specific Tribunalului Justitiar Constitutional,mentionat anterior),poate aproba prezenta sau chiar interventia,intr-un proces justitiat in cadrul Tribunalului Justitiar Constitutional,mentinat anterior,a unui aparator care nu face parte din Completul justitiar aferent procesului justitiar,in cauza,la solicitarea uneia dintre partile implicate in procesul justitiar,raspectiv.

(2) Alte prevederi legislative, necesare pentru realizarea optima a justitierii, la nivel constitutional, in cadrul Tribunalului Justitiar Constitutional,mentionat anterior,fac obiectul Legii constitutionale aferenta  Curtii  Constitutionale, respectiv  obiectul Legii constitutionale aferenta Tribunalului Justitiar  Constitutional.

 

Capitolul IX: Prevederi generale aferente institutiilor de tip putere de Stat

Articolul 104: Prevederi referitoare la modul de alegere a membrilor componenti (care se aleg in cadrul Alegerilor generale) ai institutiilor de tip putere, de Stat, din cadrul Statului Roman.

(1) Alegerile generale pentru alegerea conducatorilor, respectiv a celorlalti membri componenti ai institutiilor de tip putere de Stat, din cadrul Statului Roman (institutii  precizate, ca atare, la nivel constitutional), se organizeaza, de regula, odata la 6 ani, de catre Institutia Electorala Statala (din cadrul Guvernului Prezidential-Ministerul Evidentei Populatiei,Electoratului si Organizarii Actiunilor Electoral-Consultative), abilitata,din punct de vedere legislativ, in acest scop, precum si atunci cand este nevoie, in cazul in care Poporul Roman (in calitate de detinator exclusiv al Suveranitatii nationale), hotaraste,prin plebiscit sau prin referendum (in functie de caz), rezervat Electoratului statal cetatenesc, dizolvarea componentei unei institutii de tip putere de Stat, in sensul anularii mandatului electoral al tuturor membrilor componenti, alesi ,din cadrul institutiei respective.

(2) Un candidat electoral, ales la nivelul unei circumscriptii electorale, pentru a fi membru component, sau,respectiv, conducator, in cadrul unei institutii de tip putere de Stat, este obligat sa aiba in vedere, cu prioritate maxima, interesele majoritatii Populatiei din circumscriptia electorala in care a fost ales.

(3) Este interzisa divizarea activitatii institutiilor de putere de Stat, pe criterii de interese specifice, de apartenenta politica, civica, etnica, religioasa, sau de alt tip, prin organizarea de grupari de membri, aferente intereselor mentionate anterior, alesul in cauza fiind considerat, din punct de vedere constitutional, respectiv legislativ,exclusiv ca reprezentant, in cadrul institutiei de putere respective, a Populatiei circumscriptiei electorale in care a fost ales si nu al organizatiei care l-a propus, respectiv l-a sustinut in campania electorala.

(4) Repartizarea numarului de membri componenti pe circumscriptii de nivel  districtual-judetene, in functie de numarul Populatiei districtului in cauza, se realizeaza numai pentru membrii  componenti care candideaza individual,nu si pentru cei care candideaza in echipa, pentru a fi alesi, impreuna (ca echipa conducatoare),care candideaza la nivelul circumscriptiei electorale statale.

(5) Pot candida,de regula, pentru a fi alesi, ca membri componenti, respectiv ca membri ai unei echipe de conducere,doar candidati preselectati din cadrul Electoratului statal patriotic.

(6) Mai pot candida,ca exceptie, pentru a fi alesi, ca membri componenti, dar nu si ca membri ai unei echipe de conducere, inclusiv candidati preselectati din cadrul Electoratului statal cetatenesc,cu aprobarea Institutiei Electorale Statale,in situatiile in care,in cadrul unei circumscriptii electorale, districtual- judetene,nu se prezinta,la alegeri,suficienti candidati din cadrul Electoratului statal patriotic,sau cei care se prezinta nu indeplinesc celelalte conditii, necesare pentru a putea fi preselectati,ca si candidati electorali,ramanind, astfel, locuri electorale vacante,din lipsa de candidati electorali.

(7) Candidatii electorali pentru ocuparea unei functii de membru component al unei institutii de tip putere de Stat trebuie sa dovedeasca, pentru a fi preselectati  sa candideze, ca au studii superioare, de specialitate, in domeniul in care vor activa, in calitate de alesi, precum si o vechime, de minim 10 ani (cu exceptia candidatilor electorali preselectati pentru a candida ca membri componenti ai Parlamentului Moral,respectiv ai Curtii Constitutionale,respectiv ai Tribunalului Justitiar Constitutional,precum si a candidatilor electorali preselectati pentru a candida,la nivel de echipa de conducere,a unei institutii de tip putere de Stat), in exercitarea unor functii acceptate, din punct de vedere legislativ, pentru alegerea respectiva.

(8) Candidatii electorali  pentru ocuparea unei functii,intr-o echipa de conducere, in a unei institutii de tip putere de Stat,precum si candidatii electorali  pentru a fi alesi ca membri componenti,respectiv ca membri ai unei echipe de conducere, a Tribunalului Moral,respectiv a Curtii Constitutionale,respectiv a Tribunalului Justitiar Constitutional, trebuie sa dovedeasca,pentru a  putea sa candideze,ca au studii superioare,de specialitate,precum si o vechime de minim 15 ani,in domeniul in care vor activa,in cazul in care vor fi alesi.

(9) In cazul in care, intr-o circumscriptie electorala,de nivel districtual-judetean, nu pot fi acoperite, cu candidati electorali , toate mandatele electorale, repartizate circumscriptiei electorale,respective, sau,dupa alegeri,raman mandate electorale neocupate,datorita faptului ca anumiti candidati electorali nu au obtinut numarul minim de voturi pentru a putea fi declarati,oficial,alesi,mandatele electorale ramase neocupate vor fi redistribuite,la nivel statal,urmand a putea fi ocupate de catre alti candidati electorali,din alte circumscriptii electorale,de nivel districtual-judetean,care au indeplinit conditiile de validare electorala (fiind ,insa,intrecuti,in circumscriptiile electorale,in care au candidat, de catre alti candidati electorali), in ordinea numarului de voturi obtinute,considerata la nivel statal.

(10) Pentru a putea fi validate,oficial, alegerile de membri componenti ai unei institutii de putere de Stat, in cadrul unei circumscriptii electorale, districtual-judetene, la alegerile respective trebuie sa fi participat minim 51% din numarul electorilor care constituie Electoratul districtual cetatenesc, in cadrul districtului judetean, respectiv, iar daca conditia, mentionata anterior (in cadrul prezentului aliniat), nu a fost indeplinita, alegerile, in cauza, din cadrul districtului judetean, respectiv,vor fi,oficial,anulate, iar mandatele electorale, ramase neocupate, vor fi redistribuite, la nivel statal, in ordinea numarului de voturi,obtinute (considerata la nivel statal), unor alti candidati electorali, proveniti din alte circumscriptii electorale, districtual-judetene, in care alegerile respective au fost validate si in care exista candidati electorali care au indeplinit conditiile de validare a candidaturii lor, dar nu au fost alesi, in cadrul respectivelor circumscriptii electorale.

(11) Intr-o circumscriptie electorala,de nivel districtual -judetean,in care alegerile au fost validate,un candidat electoral (in functie de caz) poatefi validat, ca ales,daca a obtinut minim 15% din voturile valabil exprimate,sau poate fi avut in vedere, pentru redistribuire,la nivel statal,in cazul in care nu a fost validat, ca ales,in cadrul circumscriptiei electorale,respective,dar a obtinut minim 10% din voturile valabil exprimate,la categoria electorala la care a candidat,in cadrul respectivei circumscriptii electorale.

(12) La nivel statal,Alegerile generale vor fi  validate daca, la respectivele alegeri, au participat minim 51% din numarul electorilor care alcatuiesc Electoratul statal cetatenesc,iar, in caz contrar,vor fi anulate,urmand a fi reprogramate,in termen de maxim 15 zile.

(13) O echipa electorala care a candidat,la nivelul circumscriptiei electorale statale,pentru a fi validata,oficial,ca aleasa,trebuie sa obtina minim 20% din totalul voturilor,valabil exprimate,la nivelul circumscriptiei electorale,statale,iar daca aceasta conditie nu va fi indeplinita,pentru nici o echipa electorala,se va organiza un al doilea tur de scrutin-electoral,al respectivelor Alegeri generale,la categoria electorala,in cauza,dar numai cu participarea echipelor electorale care au obtinut cele mai bune,doua, performante electorale (numar de voturi valabil exprimate),in termen de maxim 15 zile.

(14) Alegerile generale vor fi programate,de regula,intr-o zi calendaristica,declarata,oficial,ca nelucratoare,iar alte prevederi,necesare desfasurarii optime a Alegerilor generale,fac obiectul Legii constitutionale aferenta Alegerilor generale.

(15) Inceperea,oficiala,a activitatii unei institutii de tip putere de Stat,intr-o noua componenta,rezultata in urma desfasurarii de alegeri electorale,pentru institutia respectiva,se face in termen de maxim 20 zile de la data anuntarii,oficiale,a rezultatelor alegerilor,in cauza,iar incheierea,oficiala,a functionarii institutiei respective,in vechea componenta electorala,coincide,cu inceputul activitatii, aceleiasi institutii,in noua componenta electorala.

 Titlul IV: Institutii de putere de Stat, de nivel districtual-judetean,                                    respectiv de nivel local

                                                (va continua)

                                                                           Lorin Fortuna

                                                  

                                              Coordonator al Grupului Constitutional „Timisoara”