Drept la replică Mircea Purcaru, preşedintele PC Arad

Vis a vis de articolul cu titlu ” Angajaţii de la Camera Agricolă sunt neplătiţi, iar conservatorii spun că  aceasta  nu a fost rentabilă ”  (scris de Sandra Stoler în Glasul Aradului 18/07/13), subsemnatul Purcaru Mircea metionez faptul ca in nici una din declaratiile pe care le-am facut nu am mentionat nimic legat de rentabilitatea sau nerentabilitatea Camerei Agricole, drept pentru care solicit acest drept la replica.

            Conform H.G. 1609/30.12.2009 ( Guvernul Boc) se înfiinţează camerele agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor de consultanţă agricolă judeţene care se desfiinţează. Personalul camerelor agricole judeţene se constituie din personalul existent la oficiile de consultanţă agricolă judeţene.

            Camerele agricole judeţene înfiinţate  sunt instituţii publice descentralizate, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliilor Judeţene şi în coordonarea tehnico-metodologică a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă. Personalul camerelor agricole judeţene se constituie din personalul existent la oficiile de consultanţă agricolă judeţene.

            Legea 283/28.12.2010  emisa de Parlamentul Romaniei stabileste modul de infiintare, organizare si functionare a Camerei Agricole si defineste aceste Institutii ca fiind private, de interes public, nonprofit, cu personalitate juridica, create in scopul reprezentarii si promovarii intereselor fermierilor agricoli, consultantei si promovarii politice agricole comune, intensificarii absorbtiei fondurilor europene si formarii profesionale precum si consultantei in domeniul agriculturii.

            Legea 122/2012 pentru modificarea legii 283/2010.

             Camerele agricole sunt instituţii private de interes public, nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul:

    a) reprezentării şi promovării interesele fermierilor agricoli, persoane fizice/juridice din agricultură, cu toate ramurile ei, industrie alimentară, silvicultură, piscicultură, turism rural şi agroturism, denumite în continuare domenii ale agriculturii şi conexe;

    b) consultanţei şi promovării politicii agricole comune, a programelor naţionale de dezvoltare rurală, a strategiei şi politicilor României de susţinere financiară a agriculturii, a cercetării fundamentale şi aplicate, cu toate ramurile ei şi conexe;

    c) intensificării absorbţiei fondurilor europene în agricultură, industrie alimentară, silvicultură, pescuit şi acvacultură;

    d) formării profesionale, al extensiei şi consultanţei în domeniile agriculturii şi conexe.

            Funcţionarea camerelor agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unei reţele naţionale de structuri autonome private ce promovează interesul public general, prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferenţiate pe sectoare de agricultură."

            Până la încetarea raporturilor de serviciu ale personalului preluat, finanţarea personalului acestuia se va asigura din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate.

             Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime, camerele agricole judeţene şi Camera Agricolă Naţională beneficiază, la cerere, de bunuri proprietate publică a statului atribuite în folosinţă gratuită.

             Patrimoniul camerelor agricole judeţene desfiinţate potrivit alin. (1) se preia de camerele agricole nou-înfiinţate, potrivit prezentei legi, pe baza bilanţului contabil de închidere însoţit de balanţa de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie şi celelalte anexe ce se întocmesc la finele anului, împreună cu protocolul de predare-preluare.

            Finanţarea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene se asigură din:

a) cotizaţii ale agricultorilor, membri ai camerelor agricole;

b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii legale;

c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate în condiţiile art. 3;

d) veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 20, precum şi din alte activităţi economice directe;

e) donaţii şi/sau sponsorizări;

f) resurse obţinute de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru plata sistemului de consultanţă agricolă obligatoriu acordat fermierilor, conform legii;

g) comisioane;

h) surse atrase prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul operaţional pentru pescuit şi prin alte instrumente şi măsuri adecvate pe specific de activitate;

i) prestări de servicii de consultanţă sau asistenţă către fermieri, contracost;

j) finanţare publică naţională, europeană sau din alte surse;

k) alte venituri prevăzute de lege.

             Negocierile Camerei Agricole Naţionale cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale privind sistemul de consultanţă agricolă obligatoriu de a fi prestat de acesta, prevăzut în legislaţia europeană, precum şi nivelul tarifelor pentru plata acestor servicii de consiliere obligatoriu a fi acordate fermierilor se fac anterior aprobării bugetului de stat pentru anul următor.

             Camerele agricole judeţene nou-înfiinţate se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile camerelor agricole judeţene desfiinţate.

            Cele trei legi care vizeaza organizarea Camerelor Agricole au fost promovate de Guvernul Boc si PDL in ideea de a transforma fostele oficii ale Camerei Agricole in agenti electorali pe langa Presedintii Consiliilor Judetene, anul 2012 fiind un an electoral.

            OUG 58/2013 privind completarea legii nr. 283/2010 respectiv 122/2012 simplifica procedurile si statueaza mai concret modul in care trebuia sa se infiinteze si sa functioneze Camerele Agricole se metioneaza faptul ca intrucat Camerele Agricole care trebuiau infiintate conform HG 1609/2009 nu au fost infiintate prin reorganizare, isi continua activitatea fara a li se putea asigura resursele financiar necesare completarii veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor de la Ministerul Agriculturii, acestea urmand a-si asigura finantarea astfel: cotizatii ale membrilor camerelor agricole;

 dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;

 dividentele societatilor comerciale;

 veniturile din activitatile realziate prevazute la art. 19, precum si din alte activitati economice directe;

 donatii si/sau sponsorizari;

 comisioane;

 prestari de servicii de consultanta sau asistenta catre fermieri, contra cost;

 alte venituri prevazute de lege."

            Rog pe aceasta cale atat reprezentantii presei cat mai ales pe cei ai PDL Arad sa nu mai faca speculatii pe observatiile pe care eu le fac, intrucat atunci cand ma exprim o fac in deplina cunostiinta de cauza, documentat si cu convingerea ca acele lucruri trebuie si pot fi indreptate.

Mircea Purcaru

Presedinte Partidul Conservator Arad