Claudia Boghicevici: România trebuie să continue, alături de NATO și UE, politicile de consolidare a apărării naționale și după încheierea armistițiului de la Minsk

Deputatul PNL de Arad Claudia Boghicevici consideră că armistițiul încheiat săptămâna trecută la Minsk este unul fragil și care nu oferă garanții că pe viitor conflictul din Ucraina nu va escalada din nou. În aceste condiții, deputatul arădean consideră că România trebuie să își continue politicile de consolidare a apărării naționale, sub umbrela NATO și UE.

”Armistițiul încheiat la Minsk este unul fragil și pare a fi doar un moment de temporizare într-un război care riscă să devină un nou ”conflict înghețat” în regiune, sponsorizat de Rusia. Faptul că până în noaptea de 14 spre 15 februarie, când armistițiul intra oficial în vigoare, forțele separatiste sprijinite de Rusia au continuat și mai asiduu ostilitățile, ajungând să atace cu rachete orașul Debalțevo chiar în ziua de 14 februarie, arată că pacea este încă departe și că NATO și Occidentul în general nu trebuie să se iluzioneze privind un comportament rațional al Rusiei pe viitor. Negocierile de la Minsk în formatul Normandia (Germania, Franța, Ucraina, Rusia) au ilustrat că și în cazul unei voci comune a Uniunii Europene pe o temă atât de fierbinte Rusia are mijloacele și rezervele de a amenința în continuare modul în care este desenată harta Europei. În aceste condiții, având în vedere că la acest moment acceptarea condițiilor de la Minsk reprezenta cam singura soluție a Occidentului pentru a opri escaladarea rapidă a conflictului ce a generat deja peste 5000 de morți, rămâne ca și România, alături de UE și NATO, să își ia măsurile necesare pentru a ține în frâu această politică agresivă a Rusiei în regiune. Angajamentele privind creșterea bugetului pentru Apărare trebuie privite și în această cheie, la fel ca și accelerarea pregătirilor pentru realizarea Scutului anti-rachetă de la Deveselu. Foarte important este că în ultimele luni și NATO a acționat consistent reușind să dezvolte o Forță de Reacție Rapidă de 5000 de militari, cu capacitate de intervenție în 48 de ore și care va fi condusă pentru început de Marea Britanie. În același registru stă și decizia NATO  privitoare
la crearea unor centre de comandă în şase ţări din Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice (România, Bulgaria, Polonia, Letonia, Lituania, Estonia). În acest sens, în România vor fi amplasate 2 astfel de centre de comandă NATO care vor fi formate din militari americani, britanici, germane, polonezi, turci”, a declarat Claudia Boghicevici.