"Maibaumfest" la Sântana (GALERIE FOTO)

În duminica Rusaliilor (după tradiţia catolică şi evanghelică) la Sântana s-a desfăşurat "Maibaumfest" - sărbătoarea pomului de mai. Manifestarea s-a desfăşurat la şcoala primară germană al Grupului Şcolar Sântana. La festivitate au fost prezente numeroase ansambluri folclorice de copii - în porturi populare, atât germane cât şi româneşti - alături de părinţi, edilii locali, invitaţi din oraşul Sântana, din Pâncota, din Arad şi din localităţile din vecinătate. Tradiţia pomului de mai a pătruns la Sântana în urma cu aproape 300 de ani, împreună cu coloniştii germani veniţi după războiul imperiului austriac împotriva otomanilor. Veniţi la Sântana din Pădurea Neagră în landul Şvabilor, din sudul Germaniei, şvabii au adus cu ei arta agriculturii intensive cât şi cultul lucrului bine făcut, însuşit în timp de întreaga populaţie din Sântana. Au adus însă şi obiceiurile şi tradiţiile preluate în evul mediu timpuriu de la imperiul roman, anume sărbătoarea calendelor de primăvară-vară. Peste veacuri, obiceiul a fost preluat şi de populaţia românească, astfel că sărbătoarea se desfăşoară cu larga participare a localnicilor, cu toate etniile, spre deliciul copiilor şi a părinţilor care-şi admiră frumoasele costume populare. 

 

După sosirea oaspeţilor, alaiul porturilor a mărşăluit cu fanfară de la şcoală spre primărie - unde au fost primiţi de edilii oraşului, apoi au revenit la biserica catolică unde au audiat slujba de reculegere în limbile germană, română şi maghiară, apoi s-au reîntrunit în curtea şcolii primare, amenajată pentru spectatori

 

Organizatorii evenimentului - anume Grupul Şcolar Sântana şi Forumul Germanilor din Sântana, cu concursul consiliului local Sântana - au împlinit cu brio aşteptările participanţilor, prin organizarea exemplară "nemţească" cât şi prin calitatea "zeiss" a spectacolului prezentat de ansamblul şcolii primare Sântana, de ansamblul de copii al Cercului Cultural Banat-JA din Arad şi de ansamblul de copii Busuiocul.din Sântana. 

 

 

Sărbătoarea s-a încheiat cu licitarea mielului - urcat "la înălţime" în platforma ridicată pe pomul de mai, umbrită de frunziş şi panglici colorate. Conform tradiţiei, câştigătorul este condus acasă cu alai şi fanfară iar acasă dispune de dreptul de a graţia mielul sau de a-l consuma peste o săptămână, alături de organizatorii festivităţii, pentru evocarea festivităţii.