Europarlamentar Iosif Matula: Protecţia copiilor în lumea digitală

Comisia pentru cultură și educație din Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care atrage atenția asupra nevoii de a ține pasul cu dezvoltarea tehnologiei informației, în condițiile în care timpul pe care copiii îl petrec pe internet și în fața televizorului este tot mai ridicat.

Copiii care utilizează internetul riscă să li se prezinte conținut cu conotații puternice de violență, rasism sau pornografie și chiar să fie hărțuiți online. Astfel, statele membre UE, instituțiile publice și furnizorii de internet trebuie să adopte o strategie pentru protecția fermă a minorilor în spațiul digital.

Comisia pentru cultură și educație a Parlamentului European a recomandat în rezoluția adoptată utilizarea de tehnologii alternative care să blocheze accesul copiilor la materiale care nu sunt adecvate vârstei lor, în scopul unui control parental mai eficient, dar și sisteme care să verifice vârsta celor care accesează o anumită pagină de internet. Furnizorii de servicii în domeniu sunt, de asemenea, încurajați să adopte coduri de auto-reglementare, prin care să fie șters conținutul ilegal postat de terți.

Potrivit raportului, siguranța pe internet poate fi îmbunătățită prin măsuri de control mai eficiente: programe de filtrare a traficului de date, inclusiv pentru telefonia mobilă, o coordonare mai bună între canalele de comunicare și introducerea educației digitale pentru părinți și profesori.

Iosif Matula, membru al Comisiei pentru cultură și educație, a atras atenția asupra decalajelor care există astăzi în ce privește competențele digitale. "Vorbim adesea de necesitatea de a-i învăța pe copii să utilizeze internetul într-o manieră sigură, fără a conștientiza faptul că profesorii știu, uneori,  mult mai puțin despre lumea virtuală decât acești elevi. În contextul creșterii masive a numărului utilizatorilor de rețele sociale, încă de la vârste foarte mici, cred că este vitală adoptarea unor măsuri urgente. Educația digitală trebuie să aibă prioritate în școli, astfel încât copiii să conștientizeze pericolele care se ascund în mediul virtual și care ar putea să le afecteze viața în mod iremediabil. Totodată, cadrele didactice, dar și părinții, trebuie să dobândească aceste competențe digitale pentru că, altfel, riscăm să nu-i  putem ajuta pe copii să se ferească de capcanele internetului" declară europarlamentarul român.

Pentru a facilita diseminarea celor mai bune practici în utilizarea rețelelor sociale, europarlamentarul recomandă accesarea unor programe europene precum "Internet mai sigur" (Safer Internet Programme) sau "Rețeaua școlilor europene", finanțate din fonduri UE.

Rezoluția privind protecția copiilor în mediul virtual afirmă și necesitatea ca forțele de ordine să colaboreze mai bine la nivel european, pentru a combate criminalitatea on-line împotriva minorilor.

Raportul, elaborat de europarlamentarul italian Silvia Costa, va intra la votul în ședință plenară în luna noiembrie, urmând să fie transmis Comisiei Europene pentru inițierea de legislație în domeniu.

*******

Copiii europeni petrec până la 40 de ore pe săptămână în fața televizorului.  Aceștia petrec on-line 88 de minute pe zi (2 ore pentru categoria de vârstă 15/16 ani), începând în medie la 9 ani, însă sunt cazuri în care încep mult mai devreme, înainte de etapa școlară și alfabetizare. Ei utilizează computerul pentru temele școlare și pentru a se juca (100 %), de asemenea pentru a viziona videoclipuri (86 %), pentru a descărca clipuri și muzică, pentru file sharing, vizitarea chatroom-urilor, blogurilor și a lumilor virtuale (23 %).

38 % dintre copiii care se înscriu în categoria de vârstă 9-12 ani și 77 % dintre copiii care se înscriu în categoria de vârstă 15-16 ani sunt înregistrați într-o rețea de socializare. În profilul creat, 16 % dintre copii se prezintă cu o identitate fictivă și 27 % dintre copiii cu vârste cuprinse între 9-12 ani declară o vârstă mai mare decât cea reală. 49 % dintre copii se conectează din propria cameră, 33 % de la telefonul mobil sau pad-ul digital, 87 % de acasă și 63 % de la școală. 50 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 11-16 ani declară că se pot exprima mai ușor on-line decât față în față.

Navigatorii neexperimentați, categorie în care pot fi incluși minorii, trebuie să înfrunte diverse riscuri, precum încălcarea vieții private, utilizarea comercială și instrumentală a profilurilor acestora,  pericolul pentru sănătate, fenomenele de dependență, falsul raport cu realitatea și cu propria identitate.

55 % dintre copii declară că percep riscul pe care îl constituie rețeaua, 12 % din cei cu vârste cuprinse între 9-12 ani declară ca au fost deranjați în special de hărțuire (40 %), cât și de conținuturile și abordările cu caracter sexual (25 %).