Noua lege a adopţiilor, care a intrat în vigoare în luna aprilie a acestui an, este mai greu de aplicat pentru că trebuie căutate rudele copiilor ce se dau în adopţie până la gradul patru, iar etapele unui proces de adopţie se desfăşoară pe o perioadă îndelungată, susţin reprezentanţii Direcţiilor Sociale de Protecţie a Copilului.
Un alt motiv este şi complexitatea acestui proces, în special adaptarea. În plus, legea veche prevedea un termen de numai 30 de zile pentru schimbarea declaraţiilor unor tutori, iar acum termenul este de 60 de zile.
Directorii direcţiilor de protecţie socială şi protecţie a copilului din Bucureşti susţin că acest termen îngreunează adopţia.
"Sunt cazuri în care unele rude dau declaraţia că nu mai pot să îl crească pe copil şi apoi revin asupra ei şi noi aşteptăm. Constaţi că se schimbă şi iar vor copiii, dar apoi renunţă. Noi trebuie să aşteptăm până la 60 de zile şi acest lucru trenează adopţia şi luarea unor decizii", a declarat pentru AGERPRES Dănuţ Fleacă, directorul general al Direcţiei pentru Protecţia Copilului din Sectorul 1.
Persoanele potenţial adoptatoare doresc să adopte copii foarte mici, în detrimentul copiilor cu vârstă de peste 3-4 ani.
Noua lege a adopţiilor are totuşi ca punct forte faptul că adopţia ca "finalitate a planului individualizat de protecţie" se stabileşte în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere pentru copilul a cărui naştere a fost înregistrată din părinţi necunoscuţi.
Directorul general al Direcţiei de Protecţie a Copilului din Sectorul 4, Mircea Nicolaidis, a explicat că hotărârea judecătorească irevocabilă prin care instanţa dispune deschiderea procedurii de adopţie îşi produce efecte 2 ani (pe vechea lege 1 an) pentru copiii cu părinţi, iar pentru copiii a căror naştere a fost înregistrată din părinţi necunoscuţi, efectele hotărârii se prelungesc până în momentul încuviinţării adopţiei.
Printre punctele slabe, reprezentanţii autorităţilor menţionează faptul că în lege se spune expres despre obligativitatea depunerii certificatului de naştere la cererea privind deschiderea procedurii de adopţie, în situaţia în care pentru copii care se află în sistemul de protecţie se eliberează "extras de naştere".
"Pentru ca finalitate a planului individualizat de protecţie sa fie adopţia, sunt necesare multe demersuri (nu doar pentru părinţi, ci şi pentru rudele până la gradul al IV-lea)", a spus Nicolaidis.
În Sectorul 4 nu s-a realizat nicio adopţie finalizată după noua lege, dar sunt şapte încredinţări în vederea adopţiei. Nici nu au crescut solicitările fata de anii trecuţi.
După intrarea în vigoare a noii legi, în cadrul compartimentului adopţii şi postadopţiii DGASPC sector 6, au intrat în proces de încredinţare în vederea adopţiei opt copii, iar solicitările privind adopţia unui copil au rămas aproximativ constante, comparativ cu anul anterior", a precizat pentru AGERPRES Mihaela Drăgoi, reprezentanta DGASPC sector 6.
Problemele identificate de specialiştii din cadrul DGASPC sector 6 au fost asumarea necondiţionată a istoricului medical al copilului adoptabil.
Puncte forte pentru actuala lege ar mai fi prelungirea valabilităţii atestatului de la momentul la care dosarul de încredinţare în vederea adopţiei a fost introdus pe rolul instanţei până la încuviinţarea adopţiei. Valabilitatea atestatului se prelungeşte la solicitarea persoanei/familiei, prin dispoziţia directorului general/executiv al direcţiei, până la încuviinţarea adopţiei, dacă s-a finalizat procedura de potrivire şi a fost întocmit raportul privind potrivirea practică dintre copil şi familia adoptatoare.
Noua lege prevede că străinii nu mai pot să adopte copii, doar dacă au domiciliul în România. Nu mai sunt permise adopţiile internaţionale decât cetăţenilor care au rude în România.
CHAT - Baricada TV
