Cristian Pârvulescu: Legitimarea discursurilor de extremă dreapta de către massmedia este inadmisibilă

Problema extremismului de dreapta în România și Europa, ascensiunea acestuia pe fondul nemulțumirii populare față de partidele tradiționale, alimentată de criza economică globală izbucnită în 2008, precum și strategii de combatere a acestei amenințări au fost dezbătute joi în cadrul unei conferințe internaționale, la București. 'Legitimarea discursurilor de extremă dreapta de către massmedia este inadmisibilă', a declarat, cu această ocazie, analistul politic Cristian Pârvulescu.

 'În România, efectele crizei globale au favorizat dezvoltarea curentelor de extremă dreapta, dar nu le-a creat. Să ne amintim că, la alegerile parlamentare din 2000, Partidul România Mare s-a clasat pe poziția secundă', a afirmat decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). 'Limbajul extremist a devenit ceva comun și pentru stânga, nu numai pentru dreapta. Însă legitimarea discursurilor de extremă dreapta de către massmedia este inadmisibilă', a subliniat Pârvulescu.

Asasinarea unui rapper antirasist de către un susținător declarat al partidului extremist 'Zorii Aurii' și o serie întreagă de atacuri asupra unor imigranți în Grecia, evoluția extremei dreapta în Ungaria și faptul că Frontul Național din Franța ar putea ieși în frunte la alegerile europarlamentare de anul viitor 'sunt printre cele mai recente motive de îngrijorare' la nivel european, a avertizat profesorul Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel'.

Un aspect semnalat cu îngrijorare aproape la unison de cei care au luat cuvântul la conferința cu tema 'Extremismul de dreapta în România și Europa. Tendințe, structuri, contra-strategii' a fost și adoptarea unor elemente de retorică și programe de extremă-dreapta de către partidele tradiționale. 'Nu cred că în România există pericolul ca aceste formațiuni extremiste să se unească și să intre în Parlament. Pericolul vine însă din partea celorlalți politicieni care preiau elemente extremiste în discursul lor', a explicat jurnalistul William Totok.

'Aparentul declin al extremei dreapta din România este în contrast cu ce se întâmplă în alte părți din Europa. Însă o problemă reală este cea a așa-numitului 'traseism politic'. Foarte mulți membri ai unor grupări cu vederi extremiste au migrat către partidele tradiționale', a precizat și Radu Cinpoeș, lector al Universității Kingston din Londra. 'Pentru a evita cercul vicios al intoleranței pasive /casual intolerance/ este nevoie de o abordare de tip 'top-down' /de jos în sus, n.r./ și de un efort comun', a adăugat profesorul Cinpoeș.

Evenimentul găzduit de Hotel Minerva din capitală, la care au participat numeroși experți, profesori, jurnaliști, reprezentanți de ONG-uri și studenți, a fost organizat de Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung și SNSPA.