Raportul MCV va fi adoptat și prezentat miercuri de Comisia Europeană

Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) va fi adoptat miercuri de Comisia Europeană și prezentat în aceeași zi de Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.

'Rapoartele vor prezenta într-un mod foarte obiectiv ce s-a realizat și ce trebuie încă făcut, vor include o serie de recomandări concrete pentru viitor. Multe dintre punctele care sunt de așteptat vor fi acoperite, evident, cele patru condiționalități, dar și chestiuni precum statul de drept sau alte probleme mai ample", a declarat luni Mark Gray.

România a făcut progrese în multe domenii, dar rămân îngrijorări cu privire la independența justiției, se arată în proiectul raportului MCV obținut de AGERPRES.

"Această evaluare arată că România a făcut progrese în multe domenii de la precedentul raport MCV. Istoricul instituțiilor cheie judiciare și de integritate a rămas pozitiv. Necesarele și mult așteptatele schimbări legislative au rămas pe drumul cel bun, iar spiritul de cooperare dintre instituțiile judiciare și Ministerul Justiției ajută la abordarea problemelor manageriale", se menționează în document.

În proiectul de raport se remarcă faptul că România a beneficiat de "o atmosferă politică mai calmă" începând din primăvara anului 2013, dar că rămân îngrijorări cu privire la independența justiției, fiind multe exemple de rezistență la măsuri de integritate și anticorupție, la nivel politic și administrativ.

"Grăbitul și netransparentul amendament la Codul penal din decembrie 2013 a stârnit o îngrijorare larg răspândită ca o provocare fundamentală a regimului juridic în ceea ce privește combaterea corupției și promovarea integrității", se arată în proiect, făcându-se totodată referire și la faptul că CCR a declarat neconstituționale schimbările ce s-au dorit a fi aduse Codului penal.

"Importanta măsură a numirilor cheie arată o imagine mixtă, cu unele proceduri care se desfășoară în mod deschis, transparent și bazat pe merite, în timp ce altele sunt deschise criticilor pe motiv de interferențe politice. Această imagine are consecințe asupra măsurii în care procesul de reformă din România poate fi văzut ca unul durabil. Capacitatea de rezistență a instituțiilor cheie anticorupție în fața unor presiuni susținute a arătat că reforma a prins rădăcini în zone importante ale societății românești. În contrast, promptitudinea cu care pietrele de temelie ale reformei ar putea fi răsturnate în Parlament a servit ca un memento că nu există un consens cu privire la urmărirea obiectivelor MCV", se arată în raport, care menționează și îndoielile cu privire la profunzimea angajamentului în combaterea corupției și promovarea unui sistem judiciar independent.

Documentul apreciază că noul statut al parlamentarilor și Codul de conduită au adus numai "schimbări limitate în modul în care parlamentul reacționează la decizii privind integritatea".

Agenția Națională de Integritate (ANI) și Direcția Națională Anticorupție (DNA) sunt instituțiile judiciare ce beneficiază de aprecieri în raportul MCV, în timp ce la adresa Parlamentului sunt aduse critici, iar Curtea Constituțională a României (CCR) este văzută ca "un important arbitru".

"Provocarea autorității Curții Constituționale din vara lui 2012 nu s-a mai repetat, iar Curtea și-a consolidat, mai degrabă, rolul de important arbitru. Curtea va continua să aibă un rol cheie în apărarea principiilor statului de drept, precum separația puterilor în stat, inclusiv în ceea ce privește orice viitoare discuție despre revizuirea Constituției", se arată în proiectul raportului.

Acesta face referiri și la dezbaterile privind modificarea Constituției, arătându-se că trebuie să se țină cont în acest caz de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

"Având în vedere că este de așteptat ca dezbaterile despre Constituție să continue anul acesta, va fi important ca CSM să aibă oportunitatea de a-și spune părerea cu privire la tot ce ține de sistemul judiciar. În particular, va fi nevoie de excluderea schimbărilor care dau posibilitatea politicienilor să influențeze conducerea sistemului judiciar sau să pună la încercare independența sau autoritatea justiției. Din acest motiv, asumarea Guvernului de a consulta Comisia de la Veneția este un semn important al angajamentului României de a-și baza orice viitoare schimbare a Constituției pe valorile europene", se subliniază în proiectul raportului.

În ceea ce privește respectarea deciziilor instanțelor, în document se face referire la faptul că începând din iulie 2012 sistemul judiciar a fost nevoit să facă apel de mai multe ori la CCR, ca urmare a refuzului Parlamentului de încetare a mandatelor acelor parlamentari în cazul cărora există decizii judecătorești definitive de incompatibilitate.

"Cea mai recentă hotărâre a CCR pe această temă datează din noiembrie 2013, cu toate acestea Senatul nu a luat încă nicio măsură", se arată în document.

Cât privește activitatea ANI, în raport se menționează faptul că această instituție a continuat să își consolideze istoricul de cazuri.

"ANI și conducerea sa au fost atacate și criticate în momente care au coincis cu gestionarea unor cazuri ale unor înalți actori politici. ANI și-a dovedit valoarea, în calitate de organism de supraveghere capabil de a-și explica mandatul și de a interveni public atunci când este necesar", se consemnează în proiect.

Totodată, se evidențiază că ANI a devenit o instituție mai stabilă, având sprijinul Guvernului în privința alocării de resurse pentru a se asigura funcționarea eficientă a acesteia.

Pe de altă parte, se menționează și existența unor cazuri când Parlamentul nu a dorit să pună în aplicare o decizie ANI, chiar și atunci când aceasta era susținută de o hotărâre a instanțelor.

"Prin urmare, o propunere de guvern de modificare a legii ANI ar trebui să întărească și să consolideze rolul ANI, ca un test important de voință politică pentru menținerea unui cadru de integritate eficace", se subliniază în document.

În cazul DNA, sunt semnalate progrese de la precedentul raport MCV, punctându-se faptul că se înregistrează îmbunătățiri substanțiale în practica judiciară, în special în ceea ce privește durata anchetelor DNA.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că știe cum va arăta Raportul MCV, întrucât CE a transmis deja o primă formă către Ministerul Justiției și a spus că este convins că activitatea acestui minister va fi apreciată în raport.

"Eu știu cum arată (raportul MCV — n.r.). Comisia Europeană a procedat (...) normal și corect, în sensul că au trimis către Ministerul Justiției, cu caracter confidențial, o primă formă, s-au făcut observații, s-a discutat. Eu știu un singur lucru despre raportul MCV: oricum va fi în realitate, fiecare va citi din el ce-i place. Dumneavoastră o să citiți că e foarte rău, eu o să citesc că e foarte bine. Important e un lucru: dacă știm ce avem de făcut în continuare, pentru că să nu ai niciun obiectiv e foarte rău", a afirmat primul-ministru.

Potrivit lui Ponta, printre obiectivele pe care și le propun oficialii români sunt intrarea în vigoare a codurilor penale de la 1 februarie, precum și impunerea unui MCV la nivel european, valabil pentru toate statele UE, nu doar pentru România și Bulgaria.

"Sunt absolut convins că și în raportul MCV activitatea Ministerului Justiției și activitatea Guvernului, că noi nu avem legătură cu Justiția decât prin intermediul Ministerului Justiției, va fi apreciată", a mai afirmat șeful Executivului.

În 16 ianuarie, președintele Traian Băsescu a susținut că a făcut o "clarificare" în discuțiile cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și anume ca în raportul MCV să se menționeze buna funcționare a instituțiilor statului care sunt capabile să oprească și "derapaje ale politicului".

"Sunt state care se uită și la statul de drept, și la funcționarea Justiției. De aceea, în discuție (cu Herman van Rompuy — n.r.), am simțit nevoia să fac o clarificare, clarificare ce trebuie, în opinia mea, să se reflecte în raportul MCV (...). Sigur că am avut incidente. Cu declarații, cu tentative de modificare a Codului penal, tentative de lege a amnistiei, a grațierii și așa mai departe. Rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă și care să reflecte ce s-a întâmplat în România", a declarat Băsescu.

Băsescu a adăugat că acele state europene care mai au semne de întrebare cu privire la România ar trebui să privească la modul cum funcționează instituțiile, judecătorii sau procurorii.

În 12 decembrie 2013, șeful DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat că recentele modificări ale Codului penal vor avea efecte negative asupra MCV.

"Din perspectiva benchmarkurilor care monitorizau stabilitatea instituțională și modificările legislative nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine, datorită acestor posibile modificări ale Codului penal. Cred că toate aceste evenimente care au avut loc în ultima perioadă de timp nu vor aduce un raport de țară favorabil și pozitiv în ceea ce privește tot ceea ce se petrece în sistemul judiciar din România", a afirmat Kovesi.